Sisteme informaționale și decizionale ale managerului - baza performanțelor în activitatea social - economică

INTRODUCERE

Practica de management din unităţile economice a evidenţiat legătura directă care există între procesul managerial propriu-zis şi sistemul informaţional existent. Latura dinamică a procesului de management o reprezintă informaţiile existente cantitativ şi calitativ, asamblate logic în sistemul informaţional. Pe baza unui flux continuu de informaţii în sens ascendent şi descendent se poate urmări şi regla întreaga activitate economică.

Informaţia, prin mesajul pe care-l poartă, poate declanşa reacţii, care la rândul lor, determină acţiuni. Cu cât se răspunde mai operativ la informaţii sub raportul analizării şi iniţierii de măsuri, cu atât se pot elimina mai uşor factorii cu influenţă negativă asupra sistemului.

Funcţionarea optimă a sistemului presupune existenţa unor conexiuni informaţionale interne cât şi externe determinate de circuitul informaţiilor în sens ascendent şi descendent faţă de sistemul global din care face parte.

Informaţia economică este prezentă oriunde este vorba de dirijarea unei acţiuni, asigurând cunoaşterea fenomenelor şi proceselor economice, reducând prin aceasta domeniul riscului şi incertitudinii.

Procesul de informare a managerilor are un caracter permanent, atât la elaborarea şi implementarea deciziilor, cât şi pe parcursul realizării acestora, prin urmărirea unor performanţe ce trebuie realizate la termene intermediare, pentru fiecare element component al procesului de execuţie. Se analizează informaţiile primite cu privire la realizarea obiectivelor pe diferite faze şi se reia procesul decizional, dacă se impun decizii de corecţie. Eficienţa activităţii de management este influenţată de calitatea informaţilor şi de operativitatea culegerii, prelucrării, transmiterii şi transformării lor în suporţi al deciziilor.

În management, menirea actului decizional constă în direcţionarea conștientă a activităţii economice şi sociale a societăţii comerciale. Prin conţinutul, natura şi rolul său, decizia se afirmă ca nervul vital al managementului economiei unităţii. Înfăptuirea deciziei constituie un proces de schimbare a realităţii, a resurselor naturale, financiare şi umane de care dispune unitatea, contribuie la modifi¬carea sistemului obiectiv de nevoi şi, implicit, la realizarea optimului economico-social al regiei autonome sau societăţii comerciale. Perfecționarea managementului socie¬¬tăţii comerciale, soluţionarea complexă a marilor probleme economice şi sociale, întreaga activitate manageriala curentă şi de perspectivă este legată într-un fel sau altul de adoptarea şi realizarea deciziilor.

CAPITOLUL I

SISTEME INFORMAȚIONALE

1.1. CONCEPTUL ȘI COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMAȚIONAL DIN UNTĂȚILE ECONOMICE

Sistemul informaţional poate fi definit ca ansamblul datelor, informaţiilor, circuitelor şi fluxurilor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor menite să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor unităţii . Sistemul informaţional asigură cunoaşterea permanentă a proceselor economice şi are un impact din ce în ce mai mare asupra desfăşurării şi eficienţei activităţii unităţilor economice. Prin intermediul său se asigură informaţiile necesare fundamentării deciziilor, se furnizează datele necesare cunoaşterii gradului de realizare a obiectivelor la anumite perioade prestabilite.

Sistemul informaţional are următoarele componente: data, informaţia, suportul purtător de informaţii, circuitul şi fluxul informaţional, procedura informaţională şi mijloacele de tratare a informaţiilor.

Data poate fi definită prin: noţiune, fapt, eveniment, proces, obiect sau acţiune din interiorul său din afara sistemului, reprezentată sub o formă convenţională adecvată comunicării, interpretării sau prelucrării ei. În procesul informaţional data reprezintă descrierea cifrică sau letrică a proceselor, resurselor etc. putând fi utilizată în activitatea de management ca atare (informaţie) sau supusă unor procese de prelucrare pentru creşterea gradului ei de semnificaţie şi utilitate.

Informaţia reprezintă componenta principală a sistemului informaţional fiind definită ca o înştiinţare, comunicare, mesaj în legătură cu starea sau condiţiile unor procese şi fenomene economice, ştiinţifice, sociale, tehnice, culturale, etc.,care constituie o noutate şi prezintă un interes pentru primitor, sporind astfel gradul de cunoaştere al acestuia privind rezultatele obţinute. Informaţia mai poate fi definită ca un mesaj cu caracter de noutate despre evenimentele care au avut loc, au loc, sau care vor avea loc atât în interiorul sistemului, cât şi în exteriorul acestuia şi prezintă interes pentru receptor. Informaţiile trebuie să reprezinte o bază reală pentru elaborarea deciziilor adoptate în unitatea economică.