Strategia de aprovizionare materială

1.1. Piata furnizorilor

– componenta a mediului ambiant al intreprinderii –

Dezvoltarea unei intreprinderi, a unui sistem de productie este strict determinata de mediul ambiant in care-si desfasoara activitatea.

Din punct de vedere economic, mediul unei intreprinderi se poate defini si prin ‘relatiile de piata’ pe care aceasta le are cu ceilalti participanti la realizarea activitatii economice generale. Astfel, in functie de situarea in timp fata de procesul de productie, piata unei intreprinderi poate fi segmentata in:

- piata in aval sau piata de desfacere;

- piata in amonte sau piata de asigurare cu resurse.

Piata in amonte, la rândul ei se poate fragmenta in:

- piata resurselor umane;

- piata resurselor financiare;

- piata resurselor informationale;

- piata resurselor de natura materiala etc.

Relatiile ce apar pe piata de asigurare cu resurse materiale (piata furnizorilor) sunt, de regula, relatii concurentiale, desi nu este exclus ca, uneori, acestea sa devina relatii de alianta, complementaritate sau parteneriat.

Piata in amonte, de pe pozitia de cumparator, prin oferta de resurse materiale, echipamente tehnice, potential etc., se poate caracteriza prin:

- Inflatia – care se manifesta prin cresteri ale costurilor si deci ale preturilor, fenomen ce ingreuneaza decizia de optimizare a activitatii de aprovizionare;

- Penuria – este o amenintare care se manifesta din ce in ce mai mult. Acest fenomen poate sa aiba mai multe cauze obiective sau subiective. Obiectiv poate fi o penurie fizica, in sensul ca nu exista surse fizice de aprovizionare, si o penurie economica, in sensul unui cost de obtinere prohibitiv, care inhiba producerea si oferta pe piata a anumitor produse. De foarte multe ori, penuria poate sa aiba la baza cauze subiective sau chiar sa fie provocata in vederea obtinerii sau a mentinerii unor avantaje concurentiale;

- Cresterea concurentei – se regaseste sub triplu aspect: al concurentei dintre consumatori, dintre producatori, precum si al concurentei dintre consumatori si furnizori.

In ceea ce priveste concurenta dintre consumatori, aceasta are tendinta de crestere fiind strâns dependenta de fenomenul de penurie, dar si al deversificarii consumatorilor (aparitia de noi consumatori).

Din punct de vedere al concurentei consumator-furnizor se observa, de asemenea, tendinta de crestere ce se manifesta prin cresterea preturilor. Aceasta crestere este posibila prin cresterea raportului de putere in favoarea furnizorului (prin diversificarea consumatorilor si penurie), iar, pe de alta parte, este determinata de procesele inflationiste. Remarcam ca fenomenele asemanatoare se manifesta si pe plan mondial insa cu mai putina virulenta.

- Extinderea numarului de ofertanti prin aparitia de noi furnizori pe piata cu aceleasi resurse; situatia conduce la cresterea concurentei la vânzare si scaderea acesteia la cumparare.

- Diversificarea ofertei prin aparitia pe piata a unor resurse materiale noi, inlocuitoare ale celor clasice, de produse noi cu sfera de utilitati asemanatoare sau mai extinsa fata de cele curente, cu grad de modernitate sporit si caracteristici calitative superioare. Actiunea accentueaza uzura morala a produselor, situatie care conduce la cresterea procesului de complexitate si de mobilitate in aprovizionarea materiala in special in fazele de previziune si de derulare operativa a acestei activitati. Acest aspect determina amplificarea activitatii de ‘identificare’ a resurselor noi care apar pe piata, implicit a surselor de furnizare. Pentru aporvizionare, in unele cazuri, aceasta situatie poate avea ‘efect nefavorabil’; aceasta pentru ca diversificarea ofertei poate fi insotita de o crestere a dependentei consumatorilor fata de anumite resurse specifice si, implicit, de sursele lor de asigurare. Se apreciaza ca o aprovizionare eficienta se poate realiza când se are in vedere asigurarea de resurse standardizate, nominalizate.

- Restrângerea ofertei cantitative la anumite resurse materiale deficitare, cu potential limitat, pentru care perioada de epuizare este in continua scadere, al caror cost pentru descoperire si exploatare de noi zacaminte este foarte mare (deci, pentru care pretul de vânzare-cumparare are tendinta de crestere semnificativa).

- Aparitia frecventa de noi furnizori