Strategii de management

CAPITOLUL I. CONCEPTUL ŞI BAZELE MANAGEMENTULUI

PERFORMANŢEI

1.1.Definirea şi caracteristicile managementului organizaţiei

Managementul influenţează toate fazele existenţei organizaţiilor moderne. Societatea, în ansamblul ei, nu ar putea exista în forma ei actuală, şi nu ar putea progresa fără manageri care să dirijeze eficient organizaţiile care o compun. Peter Drucker a accentuat acest aspect afirmând că: „managementul eficient este, probabil, principala resursă a ţărilor dezvoltate şi resursa de care au cea mai mare nevoie ţările în curs de dezvoltare”.

În mod esenţial, rolul managementului este de a conduce organizaţiile spre atingerea obiectivelor propuse. „Nu există o idee mai importantă pentru management decât obiectivele. Managementul nu are nici o semnificaţie fără obiectivele sale.” – afirma Samuel Certo.

Termenul de management este deseori utilizat în diverse modalităţi. Înţelegerea diverselor modalităţi în care noţiunea de management este utilizată ne poate feri de numeroase confuzii.

Unele definiţii se referă la management ca la un sistem cumulat de informaţii şi de cunoştinţe, o ştiinţă, care oferă elemente legate de modul în care trebuie condusă o organizaţie.

„Managementul este ştiinţa tehnicilor de conducere a unei intreprinderi” (Dicţionarul Larrouse)

„Managementul este ştiinţa care se ocupă de legile conducerii generale a organizaţiilor precum şi de legile sintetice ale componentelor sale” (Popova, Krasnopoiasa)

Termenul de management se referă alteori la persoanele care conduc efectiv organizaţiile spre atingerea scopurilor/obiectivelor acestora.

Cea mai utilizată accepţie, pe care o folosim şi noi pe parcursul lucrării de faţă, se referă la management ca la un proces al îndeplinirii obiectivelor organizaţiei, prin intermediul oamenilor şi utilizând toate resursele (materiale, financiare, informaţionale) de care organizaţia dispune.

„Managementul reprezintă procesul de coordonare a resurselor umane, informaţionale, fizice şi financiare în vederea realizării scopurilor organizaţiei”(Reece, O’Grady)

„Managementul este procesul de obţinere şi combinare a resurselor umane, financiare şi fizice în vederea îndeplinirii scopului primar al organizaţiei – obţinerea de produse şi servicii dorite de un anumit segment al societăţii”(Longenecker, Pringle)

„Managementul este procesul îndeplinirii obiectivelor organizaţiei lucrând cu şi prin intermediul oamenilor, precum şi al altor resurse ale organizaţiei.” (Samuel Certo)

Din definiţiile de mai sus, precum şi din numeroase altele, rezultă o serie de caracteristici definitorii ale managementului:

- Managementul este un proces ale cărui activităţi sunt continue şi înrudite (omogene).

- Procesul de management se concentrează asupra îndeplinirii obiectivelor organizaţiei.

- Managementul îndeplineşte obiectivele stabilite prin intermediul oamenilor din organizaţie, precum şi prin intermediul celorlalte resurse ale acesteia.

Analizăm în continuare, succint, aceste caracteristici pentru o mai bună înţelegere a noţiunii de management a organizaţiei.

Procesul de management este constituit din o serie de activităţi de bază, care reprezintă în fapt funcţiile managementului.

Funcţiile managementului sunt activităţile care constituie procesul de management, din care, cele esenţiale sunt: planificarea, organizarea, influenţarea (motivarea) şi controlul.

Planificarea se referă în principal la stabilirea sarcinilor care trebuie îndeplinite pentru a realiza obiectivele organizaţiei, prezentarea modului şi a momentelor de timp în care acestea trebuie îndeplinite. Prin intermediul diverselor tipuri de planuri pe care le alcătuiesc, managerii conturează cu exactitate activităţile care trebuie îndeplinite pentru ca organizaţiile să fie eficiente, să-şi atingă obiectivele, atât cele pe termen scurt cât şi cele pe termen lung.

Organizarea presupune crearea de mecanisme prin intermediul cărora planurile de atingere a obiectivelor, realizate prin intermediul planificării, să poată fi transpuse în practică. Organizarea poate fi deci privită ca repartizarea sarcinilor stabilite prin intermediul funcţiei de planificare membrilor organizaţiei sau diferitelor grupuri care o compun.

Motivarea este o altă importantă funcţie a managementului, funcţie pentru care sunt utilizate deseori şi alte denumiri cum ar fi influenţarea, conducerea, îndrumarea sau impulsionarea. Scopul său este de a îndruma activităţile membrilor organizaţiei în direcţiile care facilitează atingerea obiectivelor organizaţionale (scopul final este reprezentat în fapt de găsirea de metode de creştere a productivităţii, indiferent de formele în care se manifestă aceasta). Experienţa a demonstrat că metodele de motivare care se referă la crearea unui mediu de muncă centrat pe aspectele umane sunt mult mai eficiente pe termen lung decât metodele focalizate pe sarcini, acestea din urmă fiind percepute negativ de către oameni.

Controlul este funcţia managementului prin intermediul căreia managerii culeg informaţii referitoare la nivelele de performanţă din cadrul organizaţiei, compară aceste informaţii cu standardele prestabilite pentru performanţă şi stabilesc metodele organizatorice necesare pentru o continuă îmbunătăţire a performanţei. Controlul este un proces continuu.