Utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații pentru modernizarea sistemului informațional

I. TEMA : ABORDARI MODERNE IN MANAGEMENTUL PUBLIC SI OPORTUNITATEA ADAPTARII SI IMPLEMENTARII LOR IN INSTITUTIILE PUBLICE DIN ROMANIA

II. PREZENTAREA PUNCTELOR DE VEDERE

A. Informatizarea institutiilor publice

In studiul efectuat de specialistul francez Jaques Lesourne, intitulat Penser la societe d'information este prezentat un ghid de descifrare a societatii virtual-informationale pornind de la caracteristicile informatiei in noul context. Informatia devine materia prima de baza a societatii informational si sursa principala de modelare a mentalitatii si a comportamentelor oamenilor. Lesourne pornea de la premisa ca informatia circula quasi-instantaneu, indiferent de distanta si poate fi stocata in cantitati uriase cu preturi derizorii pentru ambele operatiuni.

Tehnologiile informationale contribuie la aparitia simultana a „muzeului" si „efemerului". Altfel spus, in lumea moderna informatia ajunge rapid in zona de tezaurizare „istorica", iar valoarea sa „se epuizeaza" cu rapiditate. Asistam la aparitia unei complementaritati aproape perfecte intre limbajele dominante ale civilizatiei actuale: scris, vizual si electronic. Aceste limbaje prelucreaza si organizeaza in mod diferit datele si informatiile si le integreaza sui generis.

Specialistul francez a identificat patru schimbari semnificative care graviteaza in sfera mentalitatilor si a comportamentelor din administratia publica.

In pofida unor retineri justificate, societatea informationala este o societate care cultiva transparenta, iar intr-un astfel de mediu se impune ca dominant tipul de cunoagtere „sistemica": o cunoastere mai ampla si mai diversa care permite o intelegere aproximativa a unei game largi de evenimente.

Concomitent cu aceste schimbari de mentalitate, se inregistreaza o a treia: pregatirea polivalenta.

In stransa legatura cu cele trei apare, ca si un corolar, abordarea sistemica a managementului public din institutiile si autoritatile administratiei de stat prin asigurarea accesului la informatii utilizand tehnologia informatiei in cadrul serviciilor administratiei centrale. Calitatea sistemului informational al managementului public influenteaza in cel mai inalt grad calitatea sistemului decizional din institutia publica.

Pentru a sprijini managerii publici gi functionarii publici de executie au fost elaborate diverse tehnologii printre care amintim: Sistemul Informational Geografic (S.I.G), Sistemul Informational Managerial (S.I.M.), Sistemul Informatic Suport pentru Deciziile Administrative

(S.I.P.D.A.).

B. Sisteme informatice OUT OF THE PAPER

Tiparul lui Gutenberg, cinematografia fraţilor Lumière şi dezvoltarea tehnologiilor multimedia, reprezintă adevăratele revoluţii în istoria omenirii. Nu războaiele şi nici mişcările de stradă au schimbat destinele omenirii. Ele au adus suferinţă. Medicina, genetica, bioingineria, informatica sunt numai câteva din factorii care au contribuit la crearea istoriei umanităţii. Dictatorii, regii, generalii şi tensiunile pe care le-au creat, întreţinut şi dezamorsat sunt numai repere, pe care eronat toate manualele de istorie le consemnează cu evlavie.

Confortul omenirii este realizat de alte elemente şi acestea trebuie să fie consemnate istoric.

Aşa cum istoria civilizaţiei marchează distinct apariţia tiparului, tot astfel se va marca dispariţia documentelor imprimate în sistemele informatice moderne. Nu este o fantezie, este o realitate care devine dominantă pe zi ce trece. Sistemele informatice în care nu apar documentele de imprimare sunt de neconceput pentru foarte multă lume. Ele sunt însă o realitate pe care societatea modernă trebuie să o accepte de bunăvoie şi nesilită de nimeni pentru că:

- se limitează sever capacitatea de depozitare a documentelor imprimate pe fundalul exploziei de informaţie disponibilă;

- mediile noi de stocare a informaţiei sunt mai stabile şi mult mai fiabile ca documentele imprimate;

- accesarea informaţiei stocate pe alţi suporţi decât hârtia este directă, dispozitivele de citire fiind la îndemâna oricui, cu costuri aproape nule;

- controlul redundanţei în sistemele care operează fără documente imprimate generează aceleaşi stări de confort sau chin la un nivel superior modalităţilor clasice de abordare;

- arhivele de documente electronice se păstrează mai bine, iar costurile de conservare sunt suportabile;

- procedurile de autentificare şi de asigurare a securităţii le fac incomparabil mai sigure şi mai accesibile din orice punct de vedere, în orice moment, de către oricine are drepturi atribuite;

- se modifică ponderea lucrului cu texte în favoarea altor forme de dispunere a informaţiei precum imagine, sunet, produs multimedia complex care include animaţie;

- operaţionalitatea documentului electronic capătă alte valenţe din moment ce actualizarea bazelor de date multimedia se rezumă exclusiv la adăugare de componente; despre celelalte operaţii precum modificare subşiruri, ştergere subşiruri, sistemele de gestiune nu mai fac referire sub nici o formă în nici un context;

- existenţa unei cartele la purtător şi a numeroaselor puncte de acces elimină toate barierele în calea utilizării neîngrădită a informaţiei electronice, îndepărtându-l pe cetăţean de bibliotecă, de arhiva personală cu documente scrise, care prin neutilizare îşi pierd din importanţă, până la a deveni nenecesare;

- sistemul legislativ oferă importanţă documentului electronic oferindu-i aceeaşi putere pe care o are documentul scris, prin gestionarea riguroasă a semnăturii electronice şi a documentelor electronice autentificate.

Sistemele de management a documentelor electronice sunt în momentul de faţă în plin avânt de pătrundere la nivelul organizaţiilor. Generalizarea existenţei lor ca subsisteme în sisteme informatice ale organizaţiilor, accelerează procesele de utilizare a documentelor electronice şi de reducere a funcţiei imprimării de documente în vederea refolosirii în raporturile de parteneriat.