Analiza concurenților pe piață

CAPITOLUL 1

PIAŢA ÎNTREPRINDERII

1.1 CONŢINUTUL ŞI FORME DE MANIFESTARE ALE PIEŢEI

Piaţa este o categorie economică specifică producţiei de mărfuri. Ocupă locul cel mai important în cadrul mediului extern al întreprinderii. Reprezintă un element de referinţă, sursa principală de informaţii, locul de confruntare a cererii cu oferta, locul de verificare a rezultatelor activităţii întreprinderii.

Strâns legate de conceptul de “piaţă”, există o serie de alte categorii (contribuţii ale marketingului in literatura economică): oferta, cererea comportamentul consumatorilor.

Piaţa este:

• locul în care valorile de întrebuinţare (mărfurile) se transformă în valori

• locul care oferă posibilitatea reluării procesului de producţie lărgita prin transformarea mărfurilor în bani

• locul unde nevoile de consum se întâlnesc cu oferta de produse si servicii, orientând producţia de bunuri spre necesitatea de consum.

Definiţie: Piaţa este un concept economico - social, un sistem integrat de relaţii de interdependenţă şi conexiuni directe sau inverse între cerere, ofertă, şi factorii săi de influenţă, manifestarea prin totalitatea actelor de vânzare – cumpărare desfăşurate într-un anumit spaţiu geografic.

I.C. Dragan spune că piaţa este o vastă arena economica în care purtătorii cererii, ai ofertei si ai factorilor de influenţă se confruntă şi chiar uneori se înfruntă.

Purtătorii cererii: consumatori individuali, unităţi ec., organizaţii, asociaţii pentru consum colectiv

Purtătorii ofertei: unităţi producătoare, ministere ec., persoane individuale

Factorii de influenţă: persoane individuale, firme, asociaţii, organizaţii.

Întreprinderile au obligaţia principala de a culege, prelucra şi analiza informaţii existente pe piaţă în special cu privire la dimensiunile globale ale pieţei, structura pieţei, conjunctura, dinamica, nivelele de consum exprimate, responsabilităţile de acoperire, principali factori care influenţează cererea şi oferta (venituri, preturi etc.), concurenţă, produse, forme de distribuţie, preţuri, forma de promovarea practicare de concurenţă etc.

Formele pieţei:

- piaţa liberă în care actele de vânzare - cumpărare se desfăşoară în mod nestingherit existând doar anumite restricţii de ordin economic şi mai puţin administrativ (ex.: impozite, taxe, accize)

- piaţa dirijată (planificată) este dirijată în mod administrativ (de stat); există multe restricţii de ordin administrativ în privinţa cantităţilor comercializate, preturile desfăcute pe piaţă, principali beneficiari furnizori.

- piaţa efectivă formată din totalitatea cumpărătorilor existenţi la un moment dat pe o piaţă

- piaţa potenţială – totalitatea cumpărătorilor care ar putea să apară în viitor persoane juridice, instituţii, organizaţii. Lupta producătorilor este pentru piaţa potenţială

- piaţa bunurilor – totalitatea cumpărătorilor individuali dar şi piaţa afacerilor (totalitatea cumpărătorilor, persoane juridice)

- piaţa interna - totalitatea acţiunilor de vânzare – cumpărare din interiorul comunităţii

- piaţa externa - totalitatea acţiunilor de vânzare – cumpărare din exteriorul comunităţii

- piaţa naţională - totalitatea cumpărătorilor din interiorul tarii

- piaţa internaţională - totalitatea cumpărătorilor din afara graniţelor

- piaţa mondiala - cumpărătorii din interior dar şi din afara graniţelor

- piaţa urbana, piaţa rurala, piaţa locală etc.

1.2 COMPONENTELE PIEŢEI

1.2.1 CEREREA DE BUNURI ŞI SERVICII

Categoriile economico-sociale manifestă prin întrepătrunderea nevoilor de consum cu puterea de cumpărare şi decizia de cumpărare.

Nevoia de consum: cererea face legătura între nevoile de consum şi consumul efectiv care este rezultat din cererea de consum (se referă numai la acele produse realizate de economia naţională sau produse de import). Universul nevoilor de consum este foarte complex (variat) de aceea există piramida nevoilor (Maslow): nevoi latente (care încă nu sunt cunoscute ), nevoi exprimate

Puterea de cumpărare: raportul între venituri şi cerere privită prin intermediul preţurilor(nivelul veniturilor, preţurilor, dobânzilor, tarifelor, taxelor)

Fondul de consum: fondul individual – totalitatea produselor, densitatea consumului individual; fondul colectiv (social)

Decizia de cumpărare: categorie psihologică manifestată printr-o cerere adresată direct pieţei (depinde de funcţia de natură psihologică – atitudinea, opinia, motivaţia etc.)

Prin raportul celor 3 categorii şi anume: nevoia de consum, puterea de cumpărare şi fondul de consum rezultă 3 categorii de cerere:

• cerere potenţială atunci când se îndeplineşte o singură formă

• cerere solvabilă

• cerere efectivă atunci când îndeplineşte toate cele 3 forme