Analiza de Marketing a Produsului Smântână

1.Caracteristici generale ale pieţei

1.a) Scurt istoric al produsului

Istoria laptelui și a produselor din lapte datează din timpuri îndepărtate din vremea în care omul a început să domesticească animalele și să le crească. Acum 8.000 de ani, populația Mesopotamiei a încercat să domesticească mamiferele, să le folosească și prelucreze laptele lor pentru consumul propriu.

Recent un grup de arhelogi au găsit în Troina-Sicilia una dintre cele mai vechi “ ferme” din zona Mediteranei, datând din epoca bronzului. În Piadena (Italia), cercetătorii au găsit o strecurătoare de teracotă datând de acum 3.500 de ani care probabil folosea la scurgerea zerului de pe cheag.

Laptele a fost folosit din cele mai vechi timpuri ca aliment principal în hrana diferitelor popoare, ca asirieni, babilonieni, greci și romani.

Romanii au avut un rol important în dezvoltarea consumului de lapte, prin introducerea laptelui de vacă în alimentație și prin perfecționarea tehnicii de prelucrare a acestuia, pe care apoi au răspândit-o pe toată suprafața imperiului, în nordul Italiei, in Gallia, Germania și Anglia. Începând cu sfârșitul secolului XIX, au fost dezvoltate tehnici speciale care să elimine bacteriile prezente în lapte și produsele lactate, astfel prelungindu-le durata de viata.

1.b) Prezentarea generala a produsului

Definirea smântanii

Smantana este produsul alimentar de mare valoare alimentara obtinut prin separarea si extragerea grasimii din lapte. Din punct de vedere chimic, ea contine toti componentii laptelui, dar in proportii diferite.

Denumirea de smantana conform normativelor CEE este data produsului obtinut din lapte, cu un continut minim de 30% grasime, iar normativele FAO prevad un continut de minim 18% grasime. In cazul in care produsul nu indeplineste conditia pentru procentul de grasime, atunci denumirea de smanatana trebuie sa fie insotita de un prefix (semismantana) sau de un sufix, smanatana pentru cafea, smanatana usoara sau dietetica etc.

Importanta nutritionala a smantanii

Laptele are o importanta deosebita deoarece asigura o valoare nutritiva buna alimentelor. Valoare alimentara sau nutritiva a unui produs alimentar reprezinta calitatea sa principala si este cu atat mai mare, cu cat acesta raspunde mai bine nevoilor organismului. Un rol important in realizarea unei alimentatii rationale revine tocmai laptelui si a produselor lactate folosite ca atare sau preparate in combinatie cu alte alimente. Laptele si produsele lactate derivate au constituit intotdeauna un izvor de sanatate. Laptele, dupa cum se stie, a fost predestinat de natura ca prima hrana a omului. Laptele reprezinta un aliment care contine intr-o proportie corespunzatoare toate substantele necesare dezvoltarii organismului tanar, in starea cea mai usor asimilabila. In compozitia laptelui intra in primul rand cazeina, lactalbumina si lactoglobulina, proteine superioare din punct de vedere biologic. Grasimea din lapte contine si cantitati insemnate de vitamina A, dar mai ales de vitamina D, care asigura fixarea calciului si a fosforului din oase, prevenind aparitia rahitismului. Continutul de colesterol, substanta favorizanta in aparitia bolilor cardiovasculare este mai redus la lapte si produse lactate, fata de alte alimente de origine animala.

Smântâna reprezintă un produs lactat cu conţinut mărit de grăsime, fabricat în ţara noastră din lapte de vacă şi de bivoliţă. Smântâna are o compoziţie asemănătoare cu a laptelui, având un conţinut mai mare de grăsime, care variază în limite destul de largi, între 20 şi 70%, în mod obişnuit fiind cuprins între 20 – 40 %. Smântâna fermentată numită şi "smântână de consum" se obţine din smântână proaspătă, pasteurizată şi fermentată prin însămânţare cu culturi de bacterii lactice selecţionate având proprietăţi acidifiante şi aromatizante. Pentru fabricarea smântânii se folosesc culturi mixte, în componenţa cărora intră streptococi lactici şi streptococi producători de aromă. Pentru fabricarea sortimentelor de smântână cu conţinut redus de grăsime şi a smântânii acidofile, se folosesc culturi mixte şi bacterii mezofile şi termofile sau bacterii aromatizante şi acidofile cu proprietăţi de vâscozitate mărite. Aceste culturi permit obţinerea produselor finite cu vâscozitatea normală, consistenţă omogenă şi proprietăţi de reţinere a zerului sporite.