Analiza de piață a produsului cașcaval

1.Caracteristici generale ale pieţei

1.a) Scurt istoric al produsului

Brânzeturile de acest tip erau fabricate din Europa răsăriteană și până în Asia Centrală încă dinaintea Imperiul Roman. Prima atestare documentară a termenului cașcaval pe teritoriul românesc datează din 1374: în hrisovul lui Vlaicu Vodă privind mănăstirea Vodița, printre alte daruri făcute de domnitor sunt consemnate și „12 cașcavaluri”. Iar Mircea cel Bătrân contribuia la întreținerea mănăstirii Tismana „din casa domniei mele pe fiecare an 10 burdufe de brânză, 10 cașcavale, 10 pături, 10 postavuri de manta și 10 postavuri de încălțăminte”.

Altminteri, deoarece cașcavalul era des folosit în tranzacții (mai ales fiindcă se putea păstra mai mult timp decât alte tipuri de brânză), termenul a căpătat în limba română și conotații comerciale.

1.b) Prezentarea generală a produsului

CLASIFICARE

Clasificarea branzeturilor dupa un singur criteriu este dificila deoarece fiecaresortiment prezinta caracteristici variate. Se poate face dupa: felul laptelui, continutul degrasime si consistenta pastei.

Dupa felul laptelui se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca (branza proaspatade vaci, trapist, Olanda, Svaiter etc.), branzeturi din lapte de oaie (telemea, cascavalul deDobrogea, branza de burduf, casul de Manastur), branzeturi din lapte de capra(Balea) si branzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii.Dupa continutul de grasime

(exprimata in substanta uscata), branzeturile seclasifica in:

• branzeturi I duble, cu minimum 60% grasime;

•branzeturi I, cu min. 50% grasime;

• branzeturi foarte grase, cu min. 45% grasime;

• branzeturi grase, cu min. 40% grasime;

•branzeturi trei sferturi grase, cu min. 30% grasime;

• branzeturi semigrase, cu min. 20% grasime;

• branzeturi slabe, cu mai putin de 10% grasime.Dupa

consistenta pastei si unele particularitati tehnologice

se clasifica in:

•branzeturi cu pasta moale (branza proaspata de vaci, branza Caraiman, branza telemea, branza Bucegi, Bran, Camembert etc.);

•branzeturi cu pasta semitare (trapist, Olanda etc.);

•branzeturi cu pasta tare (Svaiter, Muresana, parmesan, Cedar, Pecorinoromano etc.);

•branzeturi framantate (branza de Moldova, braza de burduf etc);

•cascavaluri, branzeturi oparite, (cascaval de Dobrogea, Penteleu, Dalia,cascaval afumat etc.);

•branzeturi topite.Cascavalul face parte din grupa Consistenta pastei si unele particularitatitehnologice , subgrupa cascavaluri, branzeturi oparite deoarece consistenta pastei esteridicata iar cascavalul se obtine din oparirea in apa a casului de lapte de oaie , de vaca sauin amestec.

1.c Utilizarea produsului

Excelente pentru micul dejun, cu pâine de secară unsă cu unt, pâine Toast, sandwich-uri, pe platouri, în pregătirea salatelor dar folosite și ca aperitive, brânzeturile sunt alimentul desăvârșit. Se pot consuma și împreună cu fructe (mere, struguri, nucă) și măsline, sau și individual ca închizătoare ale meselor principale asortate vinurilor albe și roșii.

Continutul de vitamine :

B1: 0,05 mg;

B2: 0,40 mg

Continutul de minerale :

Sodiu (Na) : 1. 400,00 mg

Potasiu (K): 180,00 mg;

Calciu (Ca): 708,00 mg;

Magneziu (Mg): 45,00 mg

Fier (Fe): 1,00 mg;

Cupru (Cu): -

Fosfor (P): 505,00 mg;

Sulf (S): 218,00 mg;

Clor (Cl): 2. 100,00 mg.

Valoarea energetica

O portie de 100 de g de cascaval are o valoare energetica de 283 de Kcal, un continut de protide de 25%, un continut de lipide de 19% si un continut de glucide de 1%.