Cuprins
- PRODUSUL 1
- SCURT ISTORIC AL PRODUSULUI 1
- OFERTA DE BERE PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ 2
- ANALIZA OFERTEI 3
- Prezentarea principalilor ofertanţi (producători, importatori) 4
- Heineken România 5
- InBev România 6
- United Romanian Breweries 7
- URSUS Breweries 8
- Romaqua Group 9
- INDUSTRIA BERII 11
- Industria berii în România 11
- Importuri şi exporturile de bere 11
- Evaluarea repartiţiei vânzărilor pe ofertanţi, precum şi a cotelor de piaţă 12
- Stabilirea elementelor care individualizează cele mai importante mărci 15
- Spoturi de publicitate 16
- ANALIZA CERERII BERII 18
- IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE SEGMENTARE A PIEŢEI 19
- SOFISTICAŢII 19
- PROFESIONALI ŞTII 24% 20
- FAMILIŞTII 54% 20
- TRADIŢIONALIŞTII 16% 21
- Stabilirea elementelor de natură cantitativă legate de consum/cumpărare, locul de cumpărare şi consum 21
- CAPACITATEA PIEŢEI 22
- Vânzările pe tipuri de ambalaje: 23
- Vânzări pe sortimente de bere potrivit HoReCa: 23
- DISTRIBUŢIA 27
- Evaluarea modului de distribuţie pe diferite mărci 27
- Preţ 29
- PROMOVAREA PRODUSULUI 30
- Modalităţi de promovare a berii 30
- Promovarea vânzărilor 35
- Spoturi TV 36
- Bibliografie 39
Extras din proiect
PRODUSUL
Berea este o băutură alcoolică obţinută din 4 produse naturale: drojdia de bere, malţ, hamei şi apa. Aceasta are aproximativ 5% alcool; aşa-numită bere fără alcool are între 0 şi 0,5% alcool.
Temperatura de băut perfectă a berii se află între 6 şi 8A°C.
De obicei energia berii provine din grâne, dar poate să vină şi din energia cartofilor sau a mazării. Se poate spune că şi băutura japoneză Sake se poate încadra în definiţia berii. În Rusia, berea se încadrează oficial la categoria băuturilor non-alcoolice.
SCURT ISTORIC AL PRODUSULUI
- la nivel mondial
În urmă cu câteva mii de ani oamenii au descoperit că prin fermentarea cerealelor ei obţin o băutură hrănitoare şi bună la gust, adică berea. Ea este considerată o importantă sursă nutritivă , fiind apreciată de toate popoarele.
Primele beri datează din zorii civilizaţiei când omul a devenit din nomad agricultor şi a început să conserve grânele, urmând să descopere băutură care urma să devină adevărată "limfă" vitală a unei societăţi complexe şi evoluate.
Babilonienii ştiau peste 20 de moduri diferite pentru prepararea berii. Pentru că se consuma bere în cantităţi foarte mari, babilonienii au elaborat primul regulament care legifera consumul de băuturi alcoolice şi funcţionarea localurilor de profil.
În Europa evului mediu, berea a ajuns să se fabrice în mânăstiri. Călugării au îmbunătăţit tehnologia de fabricare, folosind drept conservant flori de hamei.Există mărturii din secolul al XII-lea că berea era recomandată spre consum de către o stareţă cu numele de Hieldegarda care a scris un tratat medical despre această băutură.
În secolul al XVI-lea, medicul german Johann Kasimir Sangfus recomanda bere ca loţiune pentru îngrijirea pielei şi a părului.
În secolul al XVIII-lea, învăţatul Simon Syrenski din Cracovia scria despre bere că este o băutură care ne scăpa de pietre la rinichi, ajuta femeilor care alăptează copiii să aibă lapte, face sînge bun etc.
În secolul XIX, o data cu revoluţia industrială, procesul de fabricare al berii s-a mecanizat, ceea ce a constituit o piatră de hotar în istoria acestei băuturi atât de populare.
- La nivel naţional
Adevărata producţie de masă a berii pe teritoriul Ţărilor Române datează de la începutul secolului 19 când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureştilor, o fabrică de bere, distrusă de flăcări în timpul revoluţiei de la 1821. Începând cu a doua jumătate a secolului 19, apariţia câtorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berării, dintre care unele au avut numai o viaţă efemeră.
Foarte repede berăria devine o "instituţie" şi mai ales un punct de întâlnire important al ziariştilor, politicienilor sau oamenilor de teatru.
Ambianţa berăriilor Bucureştene de la cumpănă dintre cele două veacuri, transpare deseori în nuvele lui Caragiale datorită în mare parte experienţei sale de "vânzător de bere".
În istoria mai recentă, în urmă cu 14 ani, piaţa berii din România însemna doar câteva mărci, precum Azuga, Aurora, Bucegi, Malbera, şi acestea cu răspândire zonală. În anii '88-'89, pentru românii din provincie care nu mergeau vara la mare sau în Bucureşti, câteva sticle de bere deveniseră o adevărată delicatesă.
După '90, situaţia a început să se schimbe, piaţa fiind treptat invadată de numeroase mărci de bere, numărul acestora depăşind în prezent 50. Acest lucru se explică prin multitudinea producătorilor regionali şi prin faptul că toţi furnizorii din piaţă au încercat să lanseze cel puţin una, dacă nu chiar mai multe mărci în fiecare segment din piaţă.
OFERTA DE BERE PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ
Explozia pieţei berii a început imediat după 1990, când primul grup internaţional a intrat pe piaţa din România. Brau and Brunnen (B&B) a achiziţionat fabricile de bere de la Ursus (Cluj) şi Vulturul (Piteşti), dar în 1996 acesta a hotărât să se concentreze pe alte pieţe şi s-a retras din România. Grupul SAB (South African Breweries) a cumpărat de la B&B cele două fabrici şi a achiziţionat Pitber (Piteşti) şi Timişoreana. Următorul grup care a intrat pe piaţă berii autohtone a fost Interbrew, care în 1994 a cumpărat Bianca (Blaj) şi Proberco (Baia Mare). În 1999, Interbrew a încheiat un contract cu fabrica Efes (Ploieşti), în 2001 devenind singurul acţionar. United Romanian Breweries (Tuborg) a iniţiat primul proiect "green field", construind o fabrică de bere lângă Bucureşti.
Grupul austriac BBAG, prin divizia sa de bere - Brau Union, a intrat pe piaţa românească în 1996 prin achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al fabricii de bere Arbema din Arad. În 1997 au fost achiziţionate Bere Craiova şi Malbera Constanţa, iar în 1998 Silva Reghin. Grupul BBAG face, în 2000, o preluare majoră, respectiv cea a grupului Brewery Holding, cu cele trei fabrici - Griviţa Bucureşti, Bere Miercurea-Ciuc şi Haber Hateg. Toate grupurile au o activitate foarte susţinută în toate segmentele din piaţă, inclusiv în segmentul de bere fără alcool. Practic, nu există segment al pieţei care să nu fi fost atacat, excepţie făcând băuturile mix - combinaţii de bere cu cola sau alte sucuri.
Producator
Segmente Brau Union Ursus Breweries Interbrew Romania URBB
SUPER PREMIUM Heineken
Gosser Stella Artois
Carlsberg
PREMIUM Silva
Ciuc Ursus
Pilsner Urquell Beck’s
Hopfen Konig Tuborg
Holsten
MAINSTREAM Golden Brau Timisoreana Bergenbier Skol
ECONOMIC Bucegi
Gambrinus Keller Lager
Ciucas Caraiman
Noroc
FARA ALCOOL Schlossgold Stella Artois
Bergenbier
- Gamă sortimentală existentă pe piaţa berii
ANALIZA OFERTEI
Pentru a intra pe piaţa românească, o firmă producătoare de bere trebuie să investească în jur de 70 de milioane de euro. Din cei 125 de mici producători de bere care existau acum zece ani în România, numai 26 au reuşit să facă faţă.
Specialiştii spun că piaţă este deja aşezată, iar apariţia unui nou concurent este foarte puţin probabilă. Doar un producător de talie mondială poate reuşi, dar numai dacă este dispus să investească o sumă destul de mare. În România, piaţa berii este deja consolidată, mătura, extrem de competitivă, o piaţă pe care sunt prezenţi patru dintre primii cinci producători de bere la nivel mondial.
Cei mai importanţi jucători de pe piaţa berii, care ocupă peste 70 la sută din piaţa românească de resort, au constituit Asociaţia "Berării României" (BR), aceasta fiind deschisă tuturor producătorilor ce împărtăşesc misiunea şi obiectivele stabilite. Brau Union România, Compania de Bere România (CBR), Interbrew România şi United Romanian Breweries Bereprod (URBB) au înfiinţat Asociaţia „Berarii Romaniei”, cu misiunea de a promova şi dezvolta în România o industrie a berii responsabilă şi puternică
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Pietei Berii.doc