Analiza Pieței Vinurilor

Produsul

1.1 Scurt istoric al produsului la nivel mondial şi naţional.

Marele scriitor britanic spune că: “vinul bun e o creatură familiară bună dacă e folosit cum trebuie”. Apariţia vinului poate coincide chiar cu apariţia agriculturii, şi chiar în biblie găsim informaţii legate de evoluţia vinului precizându-se că după potop Noe, în primul rând, a sădit viţa de vie. Primele podgorii se presupune că au existat în Orientul Mijlociu, miraculous licoare existând încă de pe vremea grecilor antici şi a civilizţiei etrusce.

Romanii au dus obiceiul cultivării viţei de vie si a producerii vinului în intrega Europă de Vest în mod special în valea Rinului – Franţa, Germania şi în Austria, pe cursul Dunării. Asemenea călătoriilor efectuate de Columb şi alţi celebri exploratori cultivarea viţei de vie a ajuns în Mexic, America de Sud, Africa de Sud, Australia şi California. În zilele noastre vinul este produs pe toate continentele din multe de soiuri de struguri.

De fapt vinul e rezultatul fermentaţiei strugurilor. Dintre miile de soiuri de struguri unul singur – vitis vinifera – este folosit în producerea vinului în aproape toata lumea. Din aceasta specie au fost dezvoltate aproape 4000 de alte varietăţi de struguri.

Creşterea viţei de vie şi vinificaţia pe teritoriul actual al României a început acum 4—5 mii ani în urmă, când Dacii au descoperit producerea vinului din struguri. Vinificaţia s-a intensificat odată cu coloniştii greci care au ajuns pe coasta Mării Negre către sfârşitul secolului 3 î. e. n., aducând cu ei propriile tradiţii de producere a vinului pe care le-au împărtăşit cu localnicii. Către anul 100 al erei noastre, în timpurile prospere ale dominaţiei Imperiului Roman pe acest teritoriu, vinificaţia s-a răspândit şi mai mult.

. 1.2 Gama sortimentală existentă pe piaţa vinurilor.

Am putea începe cu puţină teorie prin a defini gama de produse. Aceasta reprezintă mai multe produse înrudite prin destinaţia lor în consum şi prin caracteristicile esenţiale similare cu privire la materia primă din care sunt obţinute, la tehnologia de fabricaţie.

Vinurile sunt catalogate de la vinuri comune, cu un grad alcoolic de minim 8,5 grade, până la vinuri de soi, care se obţin în condiţii deosebite. Din cauza diferenţierii atât de largi a consumatorilor şi gusturilor, este necesară o clasificare a valorii vinului dupa mai multe criteria. Am ales pentru clasificare urmatoarele criterii: gradul alcoholic, acumularea zaharurilor, componentţa soiurilor de struguri, culoare, tehnologia de producţie şi calitate

Dupa gradul alcoolic:

- vinuri de masă, cu tărie alcoolică 8,5 grade

- vinuri de masă superior cu taria între 8,5 şi 9,5 grade

- vinuri de calitate superioară cu taria de minim 10 grade

În funcţie de acumularea zaharurilor:

- vinuri seci, cu un conţinut cuprins până la 4,0g/l inclusiv

- vinuri demiseci, cu zahar între 4,01g/l si 12g/l

- vinuri demidulci, cu un conţinut de zaharuri între 12,01g/l si 50g/l

- vinuri dulci, cu zaharuri peste 50g/l

În funcţie de componenta soiurilor de struguri:

- vinuri de soi

- vinuri cu un soi de baza

- vinuri din amestec de soiuri

În funcţie de culoare:

- vinuri albe

- vinuri rosii

- vinuri rose

În funcţie de tehnologia de producţie aplicată:

- naturale – seci, demiseci, dulci, demidulci

- speciale – tari, de desert(demidulci, dulci, licoroase), dealcoolizate, peliculare(seci, tari, de desert), aromatizate(seci, demiseci, demidulci, tari, de desert), efervescente.

În funcţie de calitate:

- vinuri de consum curent – tulburel, tânăr, obişnuit, de masă, ţărănesc

- vinuri de calitate – selectate, mature, mature-rezerva, de colecţie, de indicaţie georgafică recunoscută, cu denumire de origine, cu denumire de origine controlată

Analiza ofertei

2.1 Prezentarea principalilor ofertanţi prin prisma produselor oferite.

Oferta reprezintă cantitatea dintr-un bun economic pe care un producător sau toţi producătorii pot şi sunt dispuşi să o vândă în decursul unei perioade de timp.

Ştim că în România există foarte mulţi producători de vinuri, ce oferă o gamă sortimentală impresionantă, cărora li se adaugă si importatorii de vinuri.

Principalii ofertanţi români în funcţie de zona geografică sunt:

În Dobrogea întâlnim următorii ofertanţi: Murfatlar Romania, Karom Drinks, Vinvicon Constanta, Fruvimed, Viticola Sarica, Niculitel Alcovin SRL, Ovidius Mercado

În Banat întâlnim: Cramele Recas, SCDVV Minis.

În Transilvania avem: Jidvei şi Prescon Mureş.

În Oltenia avem: Carl Reh Winery, Vie Vin Vânju Mare, Vinarte, SC Banu Mărăcine, Domeniul Coroanei Segarcea.

În Moldova avem: Bucium Iaşi, Cotnari, Vinia, SCDVV Iaşi, Vincon Vrancea, Veritas Panciu, Vinuri Nicoreşti, Prowine International.

În Muntenia întâlnim: Provinum, S.E.R.V.E., Vinterra International, Cramele Halewood, Carpathian Winery, Videlmar, DVFR, ICDVV Valea Călugărească.

Am ales 4 producători naţionali de vinuri: Murfatlar, Jidvei, Vincon Vrancea şi Cotnari ce urmează a fi prezentaţi.

Murfatlar România S.A.

Pogoria Murfatlar este amplasată în zona Dobrogei beneficiind de unul dintre cele mai potrivite amplasamente naturale şi acumulând o experienţă îndelungată în cei 100 de ani de activitate desfăşurată în epoca modernă. Acest producător a devenit renumit prin multiplele premii primite la Oscar şi la concursuri internaţionale şi mondiale, Rai de Murfatlar Grade Reserve 2001 fiind premiat cu aur şi reprezenta o gamă sortimentală într-o ediţie limitată de 50 000 de sticle.

Murfatlar oferă urmatoarea gamă de produse:

- Rai de Murfatlar –alb/ rosu/ roze

- Sauvignon Blanc

- Cabernet Sauvignon

- Muscat Ottonel

- Pinot Gris

- Chardonnay

- Merlot

- Lacrima lui Ovidiu

- Riesling

- Feteasca Neagra