Analiza Produsului Cafea

Introducere

ISTORIA CAFELEI

,,Cafeaua,băutura lucidităţii este cea mai buna hrana pentru minte,caci,spre deosebire de bauturile spirtoase limpezeşte mintea;cafeaua alungă norii care intunecă imaginaţia si înlătură apăsarea lor grea;ea permite unei raze de adevăr sa pătrundă realitatea intunecată a lucrurilor” Jules Michet-istoric francez.

Turcii au introdus cafeaua în 1453 la Constantinopol, dar primul magazin s-a deschis abia în 1475, numit Kiva Han. În Europa, cafeaua pătrunde la 1500 prin porturile Alexandria si Smyrna. Olandezii încep cultivarea cafelei în coloniile Batavia si Java, francezii în Martinica si Antile, englezii, spaniolii si portughezii în Asia si America. În 1727 cafeaua ajunge în Brazilia unde începe sa fie cultivată pe suprafeţe din ce în ce mai mari. Devine în scurt timp una dintre resursele economice principale ale ţării. La 1773 cafeaua este proclamată băutura naţională a Statelor Unite ale Americii iar in 1822, în Franţa este construit primul aparat pentru cafea expresso. Hills Bros, la 1900 începe ambalarea în vid, chimistul Satori Kato obţine prima cafea solubilă.

Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Mării Roşii din Africa.La inceput cafeaua era percepută ca aliment si nu ca băutură.Triburile est-africane măcinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grăsime animală ,obţineau o pastă sub formă de bile. Aceste bile fiind consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa forţă in lupte.Începând cu anul 1000 e.n renumitul tămăduitor Avicenna,administra cafeaua ca medicament. Proprietăţile stimulative ale cafelei au fost considerate de mulţi în acele timpuri,generatoarele unui extaz religios, iar cafeaua ca băutura şi-a câstigat o reputaţie mistică, învaluită în mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzător ca două legende puternice au apărut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.

I. Se povesteşte că prin 1400 un păzitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastâmparate si energice dupa ce mâncau fructele roşii care cresteau în tufişurile necunoscute de pe acele meleaguri. Chiar şi-n timpul noptii animalele erau vioaie si agitate. Foarte mirat, a hotărât sa guste si el din aceste fructe. Dupa putin timp se simtea mai puţin obosit si parcă avea mai multă energie. Khaldi a dus fructele la o mânăstire din apropiere, unde staretul a fiert fructele în apă obtinând un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenţa. De atunci călugarii au început sa folosească acesta calitate a boabelor pentru a ramâne trezi pe parcursul lungilor rugăciuni si meditaţii, în asteptarea inspiratiei divine.

II. Cealaltă poveste este cea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui să rătăceasca împreună cu prietenii săi prin deşert si astfel sa moară de foame. Mergând nicaieri prin pustiu si disperati ca vor muri de foame, au început sa manânce boabele unui arbust si chiar sa faca o supă din ele. Aceste boabe le-au dat puterea sa învingă oboseala si sa ajunga pâna în oraşul Moch. Au denumit planta si boabele sale Mocha, în cinstea acestui eveniment.

1.Descrierea produsului

Arborele de cafea este originar din Africa Centrală, si anume din sudul Etiopiei până la lacul Victoria.

Frunzele si florile arbustului de cafea

Frunzele sunt verzi lucioase si ating o lungime de maximum 20 cm, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua câte doua, de-a lungul ramurilor, în funcţie de altitudine si climat, arborele de cafea este în măsura sa înflorească tot timpul anului, înfloritul principal se desfasoară pe o perioadă de mai multe luni, desi florile sale se ofilesc deja dupa câteva ore.

Florile sunt albe, cresc sub formă de ciorchine si emană un miros puternic, asemănător cu cel de iasomie sau de portocal, iar perioada de înflorire variaza de la o zona la alta. Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca în toate sezoanele se gasesc în acelasi arbore ramuri de flori, ramuri de fructe verzi, in prag sau coapte, culoarea acestora trecând de la verde, la galben, apoi la roşu deschis si în sfârţit la roşu purpuriu, când fructele ajung la maturitatea completă.