Bazele Marketingului

1.1 Structura marketingului

În învăţământul economic din ţara noastră, disciplina Marketing este relativ tânără, ea a fost indrodusă pentru prima dată în anul universitar 1971/1972 la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Importanţa conceptelor de marketing în activitatea economică a unei ţări fie ea centralizată sau de piaţă, a făcut necesară introducerea acestei discipline în planul de învăţământ atât la nivel preuniversitar, cât şi la nivel universitar.

Astăzi se vorbeşte despre o nouă economie, şi anume economie de piaţă, proces aflat în plină derulare în România contemporană.

Economia de piaţă se caracterizează prin:

- tehnologii de fabricaţie care se modifică permanent;

- existenţa unei varietăţi foarte largi de bunuri (servicii);

- sistemul de proprietate al organizaţiei atât privat cât şi de stat;

- scăderea rezervelor de materii prime (minereuri, produse petroliere, gaze naturale etc);

- apariţia posibilităţilor de informare a consumatorilor, cu ajutorul calculatorului despre caracteristicile de calitate, preţ, modul de prezentare, service, etc.;

- formarea unor segmente de beneficiari cu putere de cumpărare foarte variate;

- dezvoltarea de pieţe ce se caracterizează prin hiperconcurenţă.

La toate problemele acestea societatea comercială (organizaţia, întreprinderea), trebuie să răspundă printr-o politică de marketing, care să satisfacă un anumit segment de clienţi cât mai mare, care să-i aducă acesteia beneficiile pe măsură.

1.2. Conceptul de marketing

Marketingul este un concept specific al economiei de piaţă.

Termenul marketing este participiul prezent al verbului din limba engleză to market ce se traduce prin: a cumpăra, a vinde, a desfăşura tranzacţii de piaţa

Folosit ca substantiv, marketingul a dobândit în timp o recunoaştere la nivel mondial, intrând în studiul specialiştilor din economie, dar şi în limbajul practicienilor (vezi magazinele supermarket).

Semnificaţia acestui termen s-a modificat în timp, pe măsură ce teoria şi practicile de marketing se amplifică şi se îmbogăţesc.

- Una din primele definiţii date marketingului a fost formulată la începutul sec. XX de către Asociaţia Americană de Marketing (AMA), potrivit căreia prin marketing se înţelege: realizarea activităţilor economice care dirijează fluxul de bunuri şi servicii de la producător la consumator.

Această definiţie se referă numai la activitatea desfăşurată după încheierea procesului de producţie, fără să includă misiunea, obiectivele şi strategiile întreprinderii. După trei decenii de activitatea economică, definiţia dată de AMA s-a modificat în: marketingul reprezintă procesul programării şi realizării producţiei, preţului, promovării şi distribuţiei ideilor, bunurilor şi serviciilor care determină schimburile menite să satisfacă obiective individuale şi organizaţionale.

Şi această definiţie s-a considerat nesatisfăcătoare deoarece nu conţine modul cum activitatea firmelor este orientată către consumatori.

- O contribuţie în acest sens a avut-o A. Denner care a definit marketingul ca o analiză permanentă a cererii pe de o parte şi stabilirea şi punerea în acţiune a mijloacelor de satisfacere a acesteia în condiţiile unui profit optim, pe de altă parte.

- Părintele marketingului modern Philip Kotler defineşte acest concept ca un mecanism economic şi social prin care indivizii şi grupurile îşi satisfac nevoile şi dorinţele lor prin intermediul creării şi schimbului de bunuri, servicii şi idei între semeni.

- Asociaţia Română de Marketing, îl defineşte ca fiind un sistem complex, cibernetic de activităţi şi acţiuni care, folosind un ansamblu de tehnici şi metode preluate de la alte ştiinţe sau proprii, specifice, are ca scop punerea de acord în mod optim, într-o anumită perspectivă de timp, a resurselor economiei cu cerinţele pieţei.