Cercetare privind viața, nevoile și așteptările studenților din România

Procesul cercetarii de marketing

Cunoasterea celor trei faze ale cercetarii – preliminara, de proiectare si de realizare – este o necessitate nu numai pentru cei care ofera servicii specializate de cercetari de marketing ci pentru orice cercetare.

Procesul de cercetare incepe prin definirea problemei decizionale, a scopului si obiectivelor cercetarii. Ca rezultat al fazelor de proiectare si realizare, cercetarile de marketing se finalizeaza printr-un raport prezentat in forma scrisa si oral, solicitantului cercetarii.

1. Definirea problemei decizionale

Una dintre cele mai importante contributii ale cercetarii de marketing, in cadrul procesului decisional, este definirea problemei pentru care este necesara oferirea de solutii.In sens larg, problema decizionala reprezinta situatia care constituie o problema reala pentru decident sau o ocazie favorabila pe care acesta ar dori sa o cunoasca mai bine sis a o valorifice.

Ne-am obişnuit să auzim, din diverse surse, „adevăruri/realităţi” din ce în ce mai sumbre cu privire la “tineretul din ziua de azi” şi, în mod particular, despre studenţi. Realizarea acestiu studiu a venit tocmai din necesitatea verificării ştiinţifice a acestor zvonuri care au potenţialul de a deforma, pe alocuri în mod nejustificat, imaginea învăţământului superior din România.

Cercetarea este facuta pentru a studia viata, nevoile si asteptarile studentilor din Romania.

Studentii trebuie recunoscuti ca actori CHEIE in procesul dezvoltarii educationale. Ca problema curenta identificata de Uniunea Studentilor din Romania in randul studentilor este lipsa de motivare a studentilor. Aceasta demotivare a aparut pe fondul confruntarii cu experienta directa si nivelul unor asteptari modeste din partea studentilor. Un program de motivare si remotivare a studentilor trebuie sa actioneze de urgenta pe directii clare si totodata vitale in dezvoltarea societatii.

In invatamantul superior ca factor motivator pentru studenti apare nu numai recunoasterea meritelor (prin note si diplome), cat mai ales latura nonformala: proiecte extracuriculare, locuinta, activitatile din timpul liber, ocazia de a experimenta ideile si a-si testa capacitatile, respectarea calitatii sale de cetatean al Romaniei, efectuarea de stagii de practica, etc).

2. Stabilirea scopului cercetarii

Scopul reflecta problema ce va fi studiata si despre care vor fi culese informatii care sa permita solutionarea problemei decizionale, respectiv gasirea raspunsului la intrebarea “Ce trebuie sa faca Uniunea Studentilor din Romania pentru a rezolva cat mai multe din problemele studentilor? "

Prin urmare scopul cercetarii este identificarea, descrierea si studierea principalelor “off-uri” ale studentilor din Romania.

3. Stabilirea obiectivelor cercetarii in ansamblu

Aceasta etapa are un impact direct asupra metodologiei cercetarii si asupra costurilor implicate. Scopului prezentei cercetari ii corespund mai multe obiective.

Obiectivele cercetarii sunt:

Obiective pentru cercetare

-parerea studentilor despre profesionalismul profesorilor universitari si despre felul in care acestia isi realizeaza activitatea

-natura (favorabila/ nefavorabila ) si intensitatea opiniilor studentilor despre utilitatea cursurilor universitare

-obiceiurile de petrecere a timpului liber de catre studenti

-aspectele pe care studentii le iau in considerare pentru planurile de viitor

-aspectele privind implicarea statului in problemele studentilor.

Obiective pentru observare:

-conditiile salilor de seminar

-relatia studentilor cu secretarele facultatii

-modul in care profesorii isi indeplinesc indatoririle fata de studenti

4. Ipotezele

Ipotezele sunt anticipari a raspunsurilor la problema investigate. Ipoteza este o propozitie precisa , care poate fi testate si eventual poate fi acceptata, pe baza datelor culese.

Pentru fiecare obiectiv al cercetarii vom considera o singura ipoteza, cu grade diferite de formalizare si explicitare.

Ipotezele sunt:

a) pentru obiectivele de cercetare

-Profesorii sunt perceputi ca fiind bine pregatiti profesional, dar slab pregatiti pentru provocarile societatii universitare si foarte putin implicati in activitatile organizatiilor studentesti.

-Aproape doua treimi din studenti considera ca primesc informatii relevante si complete pentru domeniul in care se pregatesc de la cursurile universitare la care asista.