Comportamentul consumatorului

CAP.I - Prezentarea produsului generic

- Sucuri-

I.1 Date de despre produs

Produsul reprezintă un orice ansamblu de elemente care poate decalnşa o cerere pe piaţă. Produsul poate fi un obiect fizic tangibil (casă, pâine, carte, şosete) sau un serviciu intangibil (apă curentă, consultanţă coafură, concert).

Sucul este o băutură răcoritoare special preparată din fructe, legume sau din substanţe sintetice, căutată de consumatori pentru a-şi satisface setea, dar şi pentru alte întrebuinţări (ex: prepararea prăjiturilor). În prezent pe piaţă există numeroase sortimente de suc destinate să satisfacă gusturile tuturor consumatorilor. Pentru o hidratare normală medicii recomandă ca o persoană să consume zilnic 2 litri de lichide. Alături de apă şi lapte această cantitate minimă de lichide necesare unei hidratări echilibrate, se află şi sucul consumat de către indivizi.

Piaţa autohtonă de băuturi răcoritoare totalizează în prezent 1.353 de sortimente de sucuri acidulate şi 1.061 de sucuri neacidulate. Compoziţia acestor sucuri este destul de variată. Afirmatia că toate sucurile nu sunt naturale ci sunt un amestec de chimicale în apă, este o afirmaţie foarte gravă care nu corespunde cu realitatea. Sunt aşadar sucuri cu adevărat naturale bogate în vitamine ce conferă organismului vitalitatea de care are nevoie pentru a face faţă efortului zilnic. Cât despre cealălalte categorii de sucuri care au în compoziţie şi aditivi alimentari care sunt consideraţi dăunători pentru organism, Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare vine cu umătoarea afirmaţie: aditivii alimentari odată clasificaţi şi primind codul "E" certifică faptul că se pot folosi în alimentaţie. Această afirmaţie se sprijină pe studii şi cercetari pe baza cărora Comunitatea Europeana a aprobat utilizarea acestor substanţe în alimentaţie. În consecintă, putem afirma că toate substanţele care au primit codul "E" sunt sigure pe baza datelor stiintifice disponibile la ora actuală.

Principalele sucuri existente pe piaţă în momentul de faţă sunt: Coca-Cola, Pepsi, Santal, Fanta, Cappy, Prigat, Tymbark, Tedi, 7up, Schweppes, Sprite, Frutti Fresh, Lithinia, Adria, Bravo Nectar, Granini, Ciao, Montain Dew, Mirinda, Rio, Brifcor, Nestea, Orangina, Fruttia Juice, Happy Day, Frutia Nectar, Vifon, Nature.

I.2 Date despre cerere

Cu toate că a crescut consumul de sucuri în ultimii ani, acesta este mult mai scăzut decât consumul înregistrat de celălate ţări ale Uniunii Europene. Însă deschiderea şi contactul cu trendurile europene îşi fac simţită prezenţa în modificarea obiceiurile de consum ale populaţiei. Astfe chiar dacă o parte a acesteia nu va renunţa din diverse considerente la sucurile acidulate, marea majoritate a început să se îndrepte spre acea parte a rafturilor dedicate sucurilor naturale. Vânzările în creştere din ultimii ani demonstrează o orientare a românilor tot mai evidentă către sucurile mai puţin dăunătoare organismului.

Un motiv pentru care a crescut cererea pentru sucuri a fost şi canicula, un fenomen prezent din ce în ce mai mult pe perioada anotimpului cald. Pentru a combate efectele acestui fenomen oamenii consumă sucuri pentru a se răcori. Consumul de sucuri în România, estimat la 110 litri pe cap de locuitor, anual reprezintă aproape jumătate din media înregistrată în Ungaria, cu 208,7 litri pe cap de locuitor, fiind mult sub consumul din pieţe mai dezvoltate precum Germania (286,7), Franţa (237,53) sau Polonia (168,6).

Sucurile înregistrează o cerere sezonieră. Consumurile înregistrate în perioada caldă a anului sunt mult mai mari deoarece cosnumatorii preferă băuturile răcoritoare. Spre deosebire, în lunile de iarnă cererea pentru aceste produse este mult mai mică deoarece cosnumatorii se îndreaptă în special către băuturile calde.

Purtătorii cererii sunt atât persoane fizice cât şi persoane juridice.

Persoanele fizice achiziţionează produsul pentru consumul propriu, atât în gospodărie, procurând produsul din supermarket şi cosumându-l acasă, dar şi în locaţii speciale cum ar fi: cofetăriile, barurile, cluburile şi restaurantele. Persoanele juridice cumpără suc pentru a-l utilza în diferite domenii cum ar fi la prepararea prăjiturilor intrând în compoziţia diferitelor creme (prăjitură cu Fanta) sau ca sirop.

Întrucât pe piaţa românească există o varietate de sortimente de sucuri, se segmentează piaţa în raport cu următoarele variabile: mediu de provenienţă (rural/urban), statut social, vârsta.

Persoanele care trăiesc în mediul rural şi pun accent în mod deosebit pe preţ, cumpără produse ieftine, de o calitate inferioară. În acest mediu consumul de sucuri naturale este foarte scăzut. În mediul urban situaţie este diferită, deţinând mai multe informaţii, oamenii caută să consume produse cât mai naturale, care să le menţină sănatatea în condiţii bune. Preţul pentru aceste categorii de consumatorii nu mai este o problema de prim plan. Dar şi aici putem face o clasificare a celor cu venituri modeste, medii, şi mari. Evident cererea din partea acestor categorii este diferită.

În funcţie de vârstă avem mai multe tipuri de cerere. Copii consumă sucuri cu ambalaje viu colorate, bogate în vitamine care să ajute la o creştere sănătoasă. Tinerii consumă produse care apar intens în reclame, ei copiind astfel comportamentul vedetelor din spoturile publicitare. Principalele sortimente cumpărate de aceştia sunt: Coca-Cola, Fanta, Pepsi sau 7up. Adulţii pun accent în primul rând pe calitatea produselor dar şi pe pretul acestora, ei suportând de cele mai multe ori aceste cheltuieli atât pentru consumul propriu cât pentru categoriile anterioare: copiii şi tinerii. Consumatorii de vârta a III a prefera produsele autohtone, ei dobândesc mai greu încredere în produsele noi.