Comportamentul consumatorului român privind serviciile turistice

Cap. 1. Piaţa românească a serviciilor turistice

Piata turistica, din punct de vedere economic, constituie “ categoria economică a producţiei de servicii turistice în care îşi găseşte expresie totalitatea actelor de vânzare -cumpărare privită în unitatea organică cu relaţiile pe care le generează şi în conexiune cu spaţiul în care se desfăşoară”.

Piaţa turistică mai poate fi definită că sfera de confruntare dintre oferta turistică, materializată în producţia specifică, şi cererea turistică - expresie a nevoilor, dorinţelor şi aspiraţiilor turiştilor- concretizată în consum turistic.

Desi, într-o accepţiune foarte generală, se poate spune că piaţa turistică este locul în care se întălnesc şi se confruntă cererea cu oferta de produse turistice, există o serie de elemente particulare, care amplifică semnificaţiile conceptului de piaţă turistică.

Astfel, în procesul de definire a pieţei turistice este necesar să se ţină cont de următoarele elemente:

• produsul turistic, alcătuit din atracţia naturală şi antropică şi din serviciile care îi determină conţinutul;

• firmele turistice, respectiv cele care au ca obiect de activitate prestarea de servicii care intră în sfera de cuprindere a turismului;

• particularităţile consumatorilor de turism;

• spaţiul geografic şi economic în care au loc actele de vânzare - cumpărare a serviciilor turistice;

• perioada de timp în care se efectuează prestaţia turistică etc..

1.1. Dimensiunile pieţei turistice

Principalele elemente cu ajutorul cărora se măsoară dimensiunea pieţei turistice sunt numărul de clienţi, capacitatea pieţei şi potenţialul pieţei.

Pentru a particulariza mai bine acest aspect am luat ca exemplu comparativ două ţări învecinate şi modalitatea prin care aceste ţări îşi atrag turişti: România şi Bulgaria.

După revoluţie, turismul în România a urmat cursul economiei în general fiind un domeniu care a suferit ca urmare a lipsei investiţiilor astfel că multe din staţiunile montane şi nu numai au suferit o degradare continuă. Multe dintre acestea au ieşit parţial sau chiar total din circuitul turistic. În ultimii ani în special după 2000 reformele din economie s-au resimţit şi în turism, programele Ministerului Turismului s-au orientat spre introducerea României în circuitul turistic mondial. Refacerea bazei tehnico-materiale şi modernizarea principalelor staţiuni turistice de pe litoralul Mării Negre şi din Poiana Braşov a constituit o prioritate. Deasemenea promovarea puternică care s-a făcut în ultimii ani a dus la o relansare a turismului în România, numărul turiştilor români şi străini a crescut, acest lucru se poate observa din următorul tabel care ilustrează sosirile turiştilor străini în România.

In schimb, situaţia în statul învecinat stă cu totul diferit. Bulgaria a profitat de acest lucru şi a reuşit în foarte scurt să atragă investiţii străine şi să facă o afacere de milioane de euro din turism. Bulgarii au investit foarte mult în turism ceea ce le aduce azi venituri substanţiale deosebite fiind una dintre cele mai vizitate ţări din Uniunea Europeană.

Fig.1. Evoluţia numărului de turişti sosiţi în perioada 1995 – 2008 pe teritoriul celor două ţări

Sursa. www.khris.ro – Evoluţia numărului de turişti sosiţi în perioada 1995 – 2008 pe teritoriul celor două ţări

Conform unui studiu recent efectuat de catre asociaţia Wold Travel & Tourism Council din mai 2011 numărul turiştilor care şi-au petrecut noaptea într-o unitate de cazare din România a crescut cu 10,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2010.

Conform unor publicaţi ale site-ului www.ziare.com în Romania au fost cu apoximaţie 7.498.300 turişti în anul 2010, Bulgaria înregistrând în anul 2010 un număr de 10.960.000 turişti.