Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Marketing
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 23 în total
Cuvinte : 8272
Mărime: 99.22KB (arhivat)
Puncte necesare: 9
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MARKETING MASTER MANAGEMENTUL MARKETINGULUI

Cuprins

  1. Introducere 3
  2. I. Coordonate ale politicii de produs turistic 4
  3. II. Politica de preţuri şi tarife în turism 5
  4. III. Politica de distribuţie a produsului turistic 8
  5. IV. Politica de comunicaţie în marketingul turistic 10
  6. V. Marketingul mix şi calitatea în turism 12
  7. VI. Studiu de caz: Satul Breb – mixul de marketing 14
  8. Concluzii 20
  9. Bibliografie 21

Extras din proiect

Introducere

Turismul reprezintă un sector de activitate care poate să joace un rol semnificativ în dezvoltarea economiei. Cererea turistică este influențată de condiții economice: când economia crește, vor crește și veniturile populației ce vor putea fi atrase în industria turistică. Față de alte sectoare sau domenii economico-sociale, activitatea turistică a fost mai puțin beneficiară unor metode și tehnici de marketing. Promovarea concepției de marketing în activitatea turistică reprezintă un răspuns la multiplele preocupări generate de dezvoltarea activității turistice în ansamblul ei, de necesitatea de a cunoaște motivațiile cererii turistice și de a descoperi noi surse de desfacere, în condițiile unei concurențe crescânde. Adaptarea rapidă la schimbările ce au loc în industria turistică, la nivelul cererii și al ofertei, reprezintă cheia de succes pentru o întreprindere de turism. Dezvoltarea analizei și stabilirea direcțiilor în politica de marketing se realizează prin elaborarea strategiilor pentru fiecare variabilă a mixului de marketing. Obiectivul principal al marketingului în turism constă în promovarea acestei activităţi în diferite zone, staţiuni sau localităţi de interes turistic, în scopul realizării unei cât mai bune eficienţe economico-sociale. În conceptul de marketing turistic, instrumentele politicii de marketing sunt următoarele: politica produsului turistic, politica preţurilor şi tarifelor, politica de distribuţie a produsului şi politica comunicaţională de promovare a produsului turistic. Există însă şi autori care sunt de părere că acestea nu sunt suficiente şi ar trebui completate cu următoarele instrumente: participarea şi oamenii, evidenţa fizică a mediului ambiental şi procesarea serviciilor (secvenţele unei acţiuni turistice, riguros ordonate în succesiunea lor logică) sau pachetul de servicii, programarea (lărgirea paletei de oferte a agenţiilor de turism cu noi aranjamente, al căror ciclu de viaţă se restrange la perioade scurte, dar compacte), poziţionarea, puterea (forţa economică), parteneriatul şi colectivitatea.

I. Coordonate ale politicii de produs turistic

Locul central în cadrul politicii de marketing a întreprinderii de turism este deţinut de obiectul activităţii acesteia, produsul. Dacă avem în vedere o concepţie globală asupra produsului turistic, calitatea acestuia este dependentă atât de existenţa unui patrimoniu turistic valoros şi a unei infrastructuri turistice dezvoltate, cât mai ales de standardele serviciilor prestate de lucrătorii din industria ospitalităţii. În determinarea şi individualizarea produselor turistice, accentul trebuie să cadă pe activităţile de prestare care să pună în valoare potenţialul unor obiective turistice. În acest sens, se impune formarea şi perfecţionarea personalului din turism, precum şi motivarea angajaţilor pentru prestarea serviciilor de calitate.

Deşi constituit dintr-o multitudine de componente eterogene, produsul turistic poate fi structurat pe urmatoarele grupe de elemente:

• elemente corporale, reprezentând suportul material al activităţii turistice;

• elemente acorporale, ce constau în ansamblul serviciilor puse la dispoziţia consumatorului de către ofertantul produsului turistic;

• comunicaţiile privitoare la produsul turistic, ce cuprind ansamblul informaţiilor transmise de ofetantul pachetului de prestaţii turistice sau de diferiţi reprezentanţi ai distribuţiei, precum operatori sau organizatori de călătorii, agenţii de turism;

• imaginea, ce constituie sinteza reprezentărilor mentale de natura cognitivă, afectivă, socială şi personală a proodusului în rândul purtătorilor cererii.

Datorită elementelor componente ale produsului turistic, marketerul trebuie să aibă în vedere cele trei niveluri de oferta ale lui, şi anume: esenţa produsului (reprezintă ceea ce cumpără de fapt clientul), produsul tangibil (include şi caracteristicile, marca, stilul, calitatea şi ambalajul), produsul dezvoltat.

Crearea de noi produse turistice reprezintă mijlocul prin care se asigură atingerea simultană a tuturor obiectivelor politicii de produs turistic. Întreprinderile de turism pot obţine noi produse prin achiziţie de noi destinaţii şi licente pentru noi servicii sau prin utilizarea propriilor cercetări pentru lărgirea şi modernizarea produselor existente.

De asemenea, putem spune că în ceea ce priveşte mixul de produs, acesta reprezintă portofoliul de produse pe care o întreprindere îl oferă pe una sau mai multe pieţe şi trebuie să corespundă afacerii identificate. Există cinci opţiuni de bază ale mixului piaţă-produs: mai multe pieţe cu mai multe produse pentru fiecare, respectiv, mai multe pieţe şi câte o gamă de produse pentru fiecare piaţă; mai multe pieţe şi un singur produs pentru fiecare; mai multe pieţe şi un singur produs pentru toate; o singură piaţă pentru mai multe produse şi o singură piaţă şi un singur produs.

Bibliografie

1. Alipour, M., Darabi, E., Service Quality. Global Journal of Management and Business Research, [pdf], 9 (6), 2011. Articolul este disponibil la https://globaljournals.org/GJMBR_Volume11/e_Journal_GJMBR_Volume_11_ISSUE_6_May.pdf;

2. Balaure, V., Cătoiu, I., Vegheş, C., Marketing turistic, Editura Uranus, Bucureşti, 2005;

3. Bordean, O., Strategii manageriale ale întreprinderii de turism, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010;

4. Cetină, I. (coord.), Marketingul serviciilor, Editura Uranus, București, 2009;

5. Cosmescu, I., Turismul – fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998;

6. Florescu, C. (coord.), Marketing, Editura Marketer-Expert, Bucureşti, 1992;

7. Gherasim T., Gherasim D., Marketing turistic, Editura Economică, București, 1999;

8. Henche, B. G., Marketing în turismul rural, Bucureşti, Editura Irecson, 2004;

9. Ispas, A., Marketing turistic, Editura Universității ʼTransilvaniaʼ din Brașov Brașov 2011

10. Kotler, Ph., Marketing Insights From A to Z – 80 Concepts Every Manager Needs to Know, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, 2003;

11. La Popa, J. M., Marecki, R. F., The critical role of quality in the tourism system. Quality Progress, [variantă electronică] 32 (8), 1999. Articolul este disponibil la http://search. proquest.com/docview/214742678/13E18CC590C5754BD47/8?accountid=50247;

12. Minciu, R., Economia turismului, Editia a II-a revăzută, Editura Uranus, București, 2001;

13. Moşteanu, T., Preţuri şi concurenţă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997;

14. Muhcină, S., Marketing în turism, Editura Muntenia & Leda, Constanţa, 2002;

15. Nedelea, A., Politici de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti, 2003;

16. Stăncioiu, A. F., Strategii de marketing în turism, Editura Economică, București, 2004;

17. Weiermair, K., Tourists’ perceptions towards and satisfaction with service quality in the cross-cultural service encounter: implications for hospitality and tourism management. Managing Service Quality, [variantă electronică] 10 (6), 2000. Articolul este disponibil la http://search.proquest.com/docview/198018566/13E1C7F08AD14F164A7/10?accountid=50247;

18. http://www.revista-satul.ro/articol.php?id=12;

19. http://www.maracosau.ro/satul-breb;

20. http://emilpop.blogspot.ro/2009/01/ciclul-vieii-destinaiei-turistice.html;

21. http://agroromania.manager.ro/articole/diverse/congresul-european-pentru-turism-rural-va-avea-loc-in-romania-12491.html;

22. http://www.cjmaramures.ro/Document_Files/Strategie/00000088/ed2ad_Plan_turism_Maramures_2007_2013.pdf.

Preview document

Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 1
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 2
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 3
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 4
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 5
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 6
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 7
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 8
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 9
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 10
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 11
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 12
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 13
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 14
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 15
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 16
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 17
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 18
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 19
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 20
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 21
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 22
Direcții în politica de marketing turistic - studiu de caz Satul Breb - mixul de marketing - Pagina 23

Conținut arhivă zip

  • Directii in Politica de Marketing Turistic - Studiu de Caz Satul Breb - Mixul de Marketing.docx

Alții au mai descărcat și

Cercetări de marketing - piața turistică din România

Capitolul 1 Prezentarea pieţei, a firmei si a serviciului 1.1 Prezentarea pieţei turistice din România Turismul românesc încearcă să-şi...

Cercetări de marketing cu privire la serviciul de transport în comun

1. Rezumat Tema raportului de cercetare o reprezintă “Studierea opiniei clienţilor cu privire la serviciul de transport în comun”. Chestionarul...

Cercetare de marketing Toplița

Cercetare de marketing În ultimul timp, s-a vorbit tot mai mult în mass-media despre turismul românesc, despre relansarea şi revitalizarea...

Practică cercetări de marketing - Hotel Ary

Introducere Privit din punctul de vedere al turistului, produsul turistic se refera la totalitatea experientelor pe care acesta le traieste din...

Cercetări de Marketing

Capitolul 1. Consideraţii generale Marketingul este de neconceput fără un flux continuu şi sistematic de informaţii cu privire la mediul intern...

Strategii de Marketing în Turism

INTRODUCERE Politica Agricolă Comună (PAC) este una dintre primele politici comune ale UniuniiEuropene, fiind fundamentată pe principiile pieţei...

Marketing Turistic

1.1. Conceptul de marketing 1.2. Marketingul serviciilor – domeniu distinct al marketingului 1.3. Locul marketingului turistic în marketingul...

Analiza componentelor principale

Analiza clusterelor a fost folosita în marketing pentru a servi unei varietati mari de scopuri, incluzând urmatoarele: • Segmentarea pietei. De...

Ai nevoie de altceva?