Evoluția sistemelor economice - etapele istorice de bază

Argument

Proiectul dat are drept scop cercetarea Evoluției sistemelor economice și anume etapele sale de bază. Pe parcursul acestui proiect vom scoate în evidență cele mai sugestive idei, care stau la baza evoluției.

Avem drept obiectiv de analiză, trăsăturile economice, vom folosi şi unele exemple, citate din diferite surse istorice, pe care le vom analiza pentru a înţelege mai bine sensul acestora.

Scopul propus în realizarea acestui proiect este de a ne evalua competenţele și de a lucra în echipă, ceea ce ne va ajuta să întelegem mai bine rolul sistemelor economice.

Astfel pentru realizarea acestei lucrări vom folosi cît mai multe surse de informare, care ne va fi de mare ajutor în procesul de lucru și care ne vor oferi o gamă de informaţie. O astfel de încercare de a realiza cercetări în acest domeniu este o nouă experienţă pentru noi.

Scurt istoric

Analiza de sistem și-a făcut remarcată prezența la începutul celui de-al doilea război mondial, în apricațiile militare, fiind strîns legate de o serie de rezultate obținute în domeniul cercetării operaționale. Apoi a continuat să se extindă sub aspect aplicativ și la sistemele economice.

În evoluția sistemelor economice distingem trei etape importante:

O primă etapă a fost aceea, indentificată în timpul celui de-al doilea război mondial, în care analiza sistemelor a inceput să fie utilizată în investigarea sistemelor industriale. Rezolvarea problemelor specifice acestor sisteme s-a făcut prin desprinderea lor din contextul din care făceau parte și prin utilizarea unor modele și algoritmi de soluționare aparținînd cercetării operaționale. Însă, așa cum afirmă profesorul Bernard Roy, de la Universitatea din Paris, aplicarea cercetărilor operaționare nu a rezolvat ceea ce se așteaptă de la ele. Acest lucru s-a datorat faptului că realitatea economică este deosebit de complexă, intr-o continuă dinamică, context în care orice sistem industrial interacționează cu mediul său, pe care-l influențează și de la care primește reacții cu impact direct asupra funcționării sale.

O a doua etapă a avut în vedere creșterea complexității problemelor la nivel micro și macroeconomic, realizată paralel cu dezvoltarea tehnicii și apariția sistemelor moderne de calcul. În tratarea cu succes a acestor probleme s-a impus abordarea sistematică, avînd în vedere impactul pe care îl au problemele din sistemul analizat asupra celorlalte sisteme cu care este conectat. Utilizarea și extinderea unor modele și algoritmi din cercetările operaționale, teoria deciziei, cibernetică, informatică, simulare etc., sau elaborarea unor algoritmi specifici, originali, adecvați problemelor analizate, optimali, sau suboptimali, reprezintă principalele rezultate ale acestei etape.

O atenție deosebită trebuie acordată rolului și limitelor sistemelor informatice din această perioadă. Așa cum arată specialistul John Gall, sistemele informatice pot sufoca uneori inteligența și inițiativa umană, cu efecte negative imediate și de perspectivă asupra oamenilor și întreprinderilor. După cum practica a demonstrat, criza modernizării matematice aplicate în întreprinderi poate fi depășită prin abordarea unei viziuni sistemice, mai apropiată de nevoile reale ale utilizatorilor finali.