Managementul Marketingului Serviciilor - SC Iatsa SA

Introducere

Actualitatea temei.

In procesul actual de evoluţie al economiei României multe aspecte ale managementului marketingului serviciilor încă nu sunt pe deplin studiate şi conştientizate. Aceasta se explică prin faptul că după o perioadă destul de lungă ţara se mai află în proces de tranziţie, dar şi din cauza incompetenţei mai multor manageri ai intreprinderilor în domeniul marketingului înţelegândul eronat ca o activitate de a cauta şi a găsi clienţi la produsele deja fabricate. Din aceasta cauză economia română deşi se află pe un trend ascendent şi-a pierdut poziţia prioritară pe piaţa internă şi externă. Ideile şi elaborările ştiinţifice române în domeniul dat nu ţin pasul cu ritmul actual accelerat al progresului tehnico - ştiinţific, în timp ce producătorii străini cuceresc tot mai mult piaţa romanească, adesea frânând competitivitatea produselor şi servicielor autohtone.

Dezvoltarea potenţialul economic al ţării, a competitivităţii produselor pe pieţile naţionale şi internaţionale depind în mare măsură de activitatea de organizare şi gestionare a marketingului.

Specialiştii romani în domeniu au acumulat o anumita experienţă în ce priveşte soluţionarea problemelor ştiinţifice, tehnice şi tehnologice în diverse ramuri ale economiei, inclusiv în managementul creării şi dezvoltării pieţelor de desfacere la produsele de larg consum. În ce priveşte managementul marketingului serviciilor comerciale, problema practic nu este abordată, ceea ce a şi determinat alegerea temei în studiul de cauză “Managementul marketingului serviciilor în cadrul societăţilor comercial”.

Putem menţiona că în economia romănească rezultatele nesatisfăcătoare ale unor

intreprinderi sunr puse, de regulă, pe seama lipsei de resurse financiare, a bazei materiale, şi nu în ultimul rând pe slabă activitate managerială a acestora, însă în realitate cauzele principale constau în înţelegerea necorespunzătoare a activităţii de organizare şi gestionare în aplicarea unor activităţi care nu corespund economiei de piaţă şi principiilor marketingului. Iată dece firmelele pentru a se dezvolta şi a fi competetive trebuie să activeze după principiile marketingului, adică toată activitatea managerială a intreprinderilor trebuie orientată spre eficientizarea muncii cu clientela.

Intreprinderile autohtone au nevoie de un management adecvat economiei de piaţă bazat pe principiile marketingului modern.

Scopul şi obiectivul lucrării.

Scopul principal al lucrării îl constituie dezvoltarea teoretică a metodologiei organizării şi conducerii activităţii de marketing servicii şi argumentarea propunerilor pentru perfecţionarea actualului model managerial.

Obiectul investigaţiilor îl constituie managementul marketingului serviciilor comerciale

acordate de producatorii autohtoni. Obiectul de cercetare a tezei îl constituie sistemul managerial de marketing a intreprinderilor prestatoare de servicii în domeniul comercializării, exploatării şi intreţinerii autoturismelor din România.

CAPITOLUL 1.

BAZA TEORETICO-METODOLOGICĂ A MANAGEMENTULUI MARKETINGULUI SERVICIILOR ÎN ACTIVITATEA ECONOMICĂ

1.1. Obiectivele şi importanţa managementului marketingului serviciilor.

În perioada actuală nu mai există nici un dubiu cu privire la creşterea importanţei serviciilor în economia unei ţări, aceasta fiind una din cele mai importante tendinţe în cadrul unei societăţi moderne. Astfel, sectorul serviciilor depăşeşte astăzi cel puţin jumătate din activităţile economice mondiale moderne. Importanţa sectorului serviciilor a fost recunoscută devreme în literatura economică.În timp ce sectorul primar se referă în principal la activităţi legate de agricultură şi activităţi din domeniul extractiv-minier, iar sectorul secundar include activităţi de prelucrare industrială a produselor rezultate din primul sector, sectorul terţiar reuneşte activităţi legate de servicii.1

În ţara noastră, preocupările privind problematica marketingului serviciilor sunt modeste. Ele s-au manifestat mai pregnant în practică, în special în domeniul cercetărilor de marketing (cercetări efectuate de Institutul de Cercetări Turistice şi de Institutul de

1 Androniceanu, A. Management public.- Bucureşti, Editura economică, 1999,p.34

Cercetări Comerciale). Pe aceeaşi linie se înscriu şi eforturile depuse de diferite

întreprinderi prestatoare de servicii în direcţia asimilării opticii de marketing. În teorie, bazele marketingului serviciilor au fost puse în anul 1990 (cu excepţia marketingului turistic apărut anterior) odată cu apariţia primelor secţii de marketing în învăţământul superior din România.

Creşterile sunt diferite în funcţie de natura serviciilor, manifestându-se cu

preponderenţă la serviciile cele mai avansate ale economiei. Astfel, în ţări precum Canada, Belgia, Olanda, Suedia, Franţa, Danemarca, SUA, Norvegia, Marea Britanie, Japonia, Germania, Italia, mai mult de jumătate din populaţia ocupată lucrează în sectorul serviciilor, acesta contribuind cu mai mult de jumătate din crearea PIB. De asemenea, în ţări precum SUA şi Franţa, serviciile aduc singurele excedente durabile ale comerţului exterior este vorba de sectoare precum cel financiar-bancar, inginerie şi alte servicii de monopol tehnico-ştiinţific. Doar în ţările cu economii în curs de dezvoltare, ponderea serviciilor în ocupare şi PIB sunt mai reduse. Dar, şi în aceste ţări se înregistrează creşteri tinzând la ponderi importante, deşi încă pe baza serviciilor simple, mari consumatoare de forţă de muncă.2

În această categorie se încadrează şi România, statisticile arătând evoluţii substanţiale ca şi în cazul tuturor ţărilor care au cunoscut procese de industrializare întârziate.

Aceste realităţi îşi au explicaţia în mai multe aspecte, dintre care cele mai importante sunturmătoarele:

- regimurile comuniste (deci şi cel din România) supraevaluau producţia materială (în

special sectorul secundar al economiei) şi subestimau produsele minţii, forţa fizică fiind

preferată muncii intelectuale, considerată un „capriciu neproductiv”;

- relativa izolare faţă de pieţele internaţionale în care s-a cantonat economia

românească în ultimii ani ai deceniului opt. Acest fapt este considerat un factor de inhibare a dezvoltării serviciilor, această stare fiind urmată după 1990 de un brusc proces de liberalizare.Sfera serviciilor este extrem de largă. În cele mai multe ţări, servicii precum cele deasistenţă juridică, educaţie, asistenţă medicală, protecţie civilă, servicii

2 Ibidem,p. 34

poştale sunt asigurate de către sectorul de stat.

Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor se datorează mai multor factori, precum:

1.Progresul tehnologic.3 În primul rând, tehnologiile tot mai complexe generează în cazul clienţilor industriali o nevoie acută de servicii specializate (ca de exemplu consultanţe în probleme tehnice). În al doilea rând, creşterea cererii pentru tehnologiile sofisticate (calculatoare personale, servicii de securitate etc.) atât în rândul persoanelor fizice dar mai ales în rândul celor juridice, a dus la apariţia nevoii de servicii specializate în instalare, întreţinere şi reparare. În al treilea rând, o extindere a robotizării şi informatizării în sectorul productiv a condus în general la o scădere masivă a numărului celor angajaţi în acest sector, persoanele respective orientându-se mai ales către sectorul terţiar.

De exemplu, în Franţa, în anul 1980, în industrie se renunţa la un număr de 152.000 locuri de muncă, iar în sfera serviciilor se creeau 100.000 de noi locuri de muncă.

2.Dezvoltarea complexă a pieţelor dar şi dificultatea pătrunderii pe aceste pieţe, ceea ce a dus la o nouă orientare a firmelor. Pe de o parte reducerea costurilor fixe, astfel investindu-se în procurarea de servicii în detrimentul realizării unor compartimente proprii care să le creeze dar şi apelarea într-o tot mai mare măsură la agenţii de cercetare