Cuprins
- I. PRODUSUL
- II. ANALIZA OFERTEI
- III. ANALIZA CERERII
- IV. DISTRIBUTIA PRODUSELOR SI MODALITATI DE PROMOVARE
- V. ANALIZA PRETULUI
- VI. PREVIZIUNI ASUPRA PIETEI
- VII. BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
I. PRODUSUL
I.1. SCURT ISTORIC AL PRODUSLUI
In urma cu cateva mii de ani oamenii au descoperit ca prin fermentarea cerealelor ei obtin o bautura hranitoare si buna la gust, adica berea. Ea este considerata o importanta sursa nutritiva , fiind apreciata de toate popoarele. Egiptenii preparau berea din orz si romanii au batut monede din argint si aur cu simbolul pretiosului orz.
Istoricii afirma ca in triburile nomade era facuta berea din apa si orz chiar inainte de a se invata sa se faca paine. Celtii, grecii, nordicii, egiptenii si babilonienii erau recunoscuti pentru cantitatile mari de alcool produse si consumate. Egiptenii erau cei care isi puneau bauturi alcoolice printre proviziile pe care le pregateau pentru viata de apoi. Babilonienii stiau peste 20 de moduri diferite pentru prepararea berii. Pentru ca se consuma bere in cantitati foarte mari, babilonienii au elaborat primul regulament care legifera consumul de bauturi alcoolice si functionarea localurilor de profil.
Primele "blonde" dateaza din zorii civilizatiei cand omul a devenit din nomad agricultor si a inceput sa conserve granele, urmand sa descopere bautura care urma sa devina adevarata "limfa" vitala a unei societati complexe si evoluate.
In Europa evului mediu, berea a ajuns sa se fabrice in manastiri. Calugarii au imbunatatit tehnologia de fabricare, folosind drept conservant flori de hamei. In secolul 19, o data cu revolutia industriala, procesul de fabricare al berii s-a mecanizat, ceea ce a constituit o piatra de hotar in istoria acestei bauturi atat de populare.
Adevarata productie de masa a berii pe teritoriul Tarilor Romane dateaza de la inceputul secolului 19 cand Johann de Gotha a inaugurat, in 1809, la marginea Bucurestilor, o fabrica de bere, distrusa de flacari in timpul revolutiei de la 1821. Incepand cu a doua jumatate a secolului 19, aparitia catorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berarii, dintre care unele au avut numai o viata efemera.
Foarte repede beraria devine o "institutie" si mai ales un punct de intalnire important al ziaristilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Asa s-a creat si un limbaj specific, cum era de exemplu denumirea masurilor de vanzare a berii. Celebrul "tap" isi trage numele de la renumitul berar german Bock (tap pe nemteste) comercializat pentru prima data in Bucuresti la beraria "Capitanul", langa statuia lui Gh. Lazar. "Halba" masura comuna pana atunci in vanzarea berii isi trage numele din nemtescul "haber liter" adica jumatate de litru.
Ambianta berariilor Bucurestene de la cumpana dintre cele doua veacuri, transpare deseori in nuvele lui Caragiale datorita in mare parte experientei sale de "vanzator de bere".
Pentru a obtine bere de calitate superioara se au in vedere doua elemente: calitatea apei si cerealele folosite.
Calitatea apei folosita la obtinerea berii joaca un rol foarte important deoarece sarurile din apa determina gustul, aroma si culoarea. In general apele dulci sunt neutre sau usor acide, iar cele dure sunt usor alcaline. Apa dura si hameiul confera gustul amar pronuntat si culoarea mai inchisa a bauturii.
A doilea proces in obtinerea berii este maltuirea, adica uscarea cerealelor in vederea fermentarii. Graul este lasat in apa pana incolteste, iar germinatia este intrerupta prin prajire in cuptoare. Cu cat prajirea maltului este mai de durata cu atat culoare berii este mai inchisa. Aroma amara, uscata a hameiului contrabalanseaza dulceata maltului. Pentru berea clasica este folosita o drojdie de fermentare rapida, iar pentru berea slab alcoolica este folosita drojdia de fermentare lenta.
I.2. Caracteristici merceologice sau tehnologice :
Pentru a ajunge ajunge la stadiul de lichid berea parcurge o serie de etape:
Umidificarea
Grauntele de orz sunt uscate si tari. Umidificarea ajuta grauntele sa germineze mai usor si mai repede, fiind tinute timp de doua zile in apa.
Germinarea
Orzul imbibat cu apa este scos din cazane si pus la uscat aproximativ o saptamana, apoi este lasat sa inmugureasca.
Uscarea
Grauntele de orz sunt uscate usor in cuptoare. Durata timpului si temperatura la care grauntele sunt puse la uscat vor determina aroma si culoarea berii.
Macinarea
Mugurii sunt alesi dintre grauntele de orz si pusi intr-o masina ce extrage substantele solubile cum ar fi zaharul.
Obtinerea wort-ului (mustului de bere)
Orzul macinat este amestecat cu apa fierbinte intr-un recipient special, este incalzit la aproximativ 150 de grade si tinut pentru a transforma amidonul in zahar. La sfarsitul acestui proces, are loc filtrarea. Zaharul lichid filtrat este cunoscut si sub denumirea de "wort" (wert) sau must de bere.
Fierberea
Wort-ul este pus intr-un cazan de arama la fiert. Dupa ce hameiul este filtrat, este racit cu rapiditate intr-un racitor special, procesul care limpezeste berea.
Fermentarea
Mustul de bere (wort-ul) rece este amestecat cu drojdie si pus intr-un tanc special de fermentare, unde zaharul incepe sa fermenteze si sa produca alcool si dioxid de carbon. Aici are loc carbonatarea naturala a berii, proces ce dureaza intre 5 sau 12 zile in functie de tipul de bere dorit.
Maturarea
Mustul de bere fermentat este lasat sa se matureze, intr-un loc unde temperatura este scazuta, procedeu care permite obtinerea unei anumite arome si capatarea asprimii caracteristice. Durata procesului depinde de tipul de bere, aroma si culoarea dorita.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Piata Berii in Romania.doc