Piața Supermarketurilor din Timișoara

1. Consideratii generale despre supermarketuri

1.1 Piata nationala a supermarketurilor

Marile spatii comerciale ne schimba stilul de viata

Unitatile comerciale sunt asemenea vedetelor: exista stelute sau starlete - adica buticurile din colt; exista staruri - magazinele mai maricele sau minimarketurile si, bineînteles, megastaruri, respectiv supermarketurile si hipermarketurile. Acestea din urma nu mai sunt simple spatii cu frontiere, ci reprezinta adevarate lumi si industrii.

În ziua de azi, te simti aproape rusinat daca nu mergi, cel putin o data pe saptamâna, la supermarket, hipermarket, mall sau la oricare mare centru comercial din oras si asta nu pentru ca nu esti tentat sa alergi, ca altii, dupa preturi avantajoase si chilipiruri, ci pentru ca lipsa ta de interes pentru acest gen de shopping denota ca esti anacronic si ca nu întelegi mersul lumii.

Grabiti sa adopte stilul de viata modern si sa se alinieze la tendinte la care multi nici nu visau înainte de anul 1990, românii au trecut cu usurinta de la alimentara din colt la furnicarul de oameni numit generic hipermarket. Pentru ca la noi, dupa cum spune psihologul Aurora Liiceanu, stilul de viata modern actual este egal cu a te amesteca cu multimea. Efectul billboard, atât de criticat de unii, duce la o relatie asimetrica si agresiva între micile magazine si supermarketuri, cel mare înghitindu-l pe cel mic cu arma publicitatii.

Oferta uriasului este din ce în ce mai ambitioasa: oamenii vor trage acasa doar ca sa doarma si chiar daca au bucatarii minunat echipate, nu vor gati, pentru ca ele nu sunt functionale, sunt doar o expresie a reusitei sociale, a banului investit si, pentru unii falsi snobi, o expresie a importului ideii de cultura culinara. Oamenii, dupa cum vedem, traiesc din ce în ce mai mult în trei dimensiuni: în spatiul muncii, în cel al dormitorului si în cel public, respectiv al marilor centre comerciale, afirma Aurora Liiceanu.

Potrivit studiului Shopper Trends, realizat de ACNielsen la sfârsitul anului trecut, în orasele cu peste 200.000 de locuitori, retelele comerciale moderne reusesc sa atraga din ce în ce mai multi cumparatori.

La nivelul oraselor mari, doua din trei persoane responsabile de cumparaturi în gospodarie declara ca îsi cheltuiesc o buna parte din bugetul lunar în supermarketuri, hipermarketuri, magazine de tip discount si cash&carry, precizeaza Bogdana Baltasiu, Senior Research Executive la ACNielsen România. Acest aspect este valabil, în special, pentru tinerii adulti care au între 25 si 34 de ani, dar si pentru cei între 35 si 39 de ani. Daca asociem aceste intervale de vârsta ale respondentilor, stilul lor de viata activ, dinamic, dedicat cu precadere afirmarii profesionale cu oferta extinsa, variata a supermarketurilor si hipermarketurilor, avem toate sansele sa obtinem combinatia perfecta între profilul cumparatorului si cel al magazinului. Altfel spus, magazinele moderne vin cu acea concentrare de categorii si de produse ce scuteste mult din timpul alocat cumparaturilor, pe de o parte, si care face experienta de cumparare mai atractiva, pe de alta parte, mentioneaza Bogdana Baltasiu.

Analizând rezultatele studiului din perspectiva tipului de magazin care atrage majoritatea cheltuielilor, constatam ca cele de discount sunt mai populare în Brasov, Cluj-Napoca si Timisoara, supermarketurile sunt preferate îndeosebi de cumparatorii din Timisoara, Constanta, Ploiesti si Iasi, hipermaketurile, de cei din Bucuresti, în timp ce cash&carry reprezinta 18% din optiunile constantenilor.

Actuala conjunctura data de explozia comertului modern a transformat comportamentul de cumparare dintr-un act privat într-unul public, iar marile retele de magazine câstiga ceva mult mai pretios decât banii consumatorului, constata Aurora Liiceanu: este vorba de dorintele, fantasmele, visurile lui. Pe de alta parte, îi alina frustrarile.

Nu functia economica este atât de importanta, cât cea sociala. În hipermarketuri, oamenii vin sa cumpere, uneori fara scop précis: sa bea o bere cu prietenii, sa iasa din casa, sa vada un film etc. Aceasta jonctiune face ca marile spatii comerciale sa ofere nu numai o gama infinita de bunuri, ci, mai mult decât atât, sa devina o industrie a comunicarii experimentale.

Spatiile comerciale mari ofera experiente, ele fiind regizate ca orice spectacol. Fascinatia românilor fata de acest stil de viata este poate cea mai mare surpriza a occidentalilor care au investit în acest domeniu, conchide psihologul Aurora Liiceanu.

Magazinele mari, în topul preferintelor

Dezvoltarea comertului modern a fost elementul cel mai important care a impulsionat cresterea consumului, afirma Raluca Raschip, consumer tracking manager GFK România.

Astfel, studiul mai releva ca ponderea hipermarketurilor si supermarketurilor a crescut de la 15% în 2004 la 19% în prima jumatate a anului 2005 si cu 20% mai mult în primele noua luni ale aceluiasi an.

Consumatorii predilecti ai acestor forme moderne de comert sunt familiile. Din cauza ofertei mai variate si a gamei largi de servicii disponibile în magazinele mari, familiile cheltuiesc de doua ori mai mult fata de media tarii pe bunurile de larg consum. Comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, în primul semestru al lui 2005, rata de crestere a supermarketurilor si hipermarketurilor a fost de aproximativ 60%, peste nivelul înregistrat în tarile vecine precum Bulgaria, Ucraina sau Rusia.

Asadar, luând în considerare aceasta crestere notabila, ne asteptam ca, si în 2006, marile companii sa continue acest trend important, spun specialistii GFK.