Cuprins
- 1. Introducere
- 2. Traseul montan
- 3. Analiza mediului extern
- 3.1. Micromediul firmei
- 3.2. Macromediul firmei
- 4. Piata
- 4.1. Segmentarea pietei
- 4.2. Criterii de segmentare
- 4.3. Descrierea pietei potentiale
- 5. Evaluarea intreprinderii
- 6. Analiza SWOT
- 7. Obiective de marketing
- 8. Strategii de marketing
Extras din proiect
Introducere
Muntii Bucegi - Prezentare Generala
Masivul Bucegi, cu o suprafata de circa 300 km2 , se afla la extremitatea estica a Carpatilor Meridionali, desfasurandu:se intre Valea Prahovei la est si culoarul Branului la vest; cade brusc spre nord catre depresiunea Barsei si destul de domol spre sud, pana la contactul cu Subcarpatii. Fiind de o mare complexitate structurala si morfologica, masivul apare ca o cetate naturala, cu incinta suspendata la 1600: 2500m, sprijinita de abrupturi puternice.
Dinspre Izvorul Dorului si Ialomita , se intinde un platou inalt , acoperit cu pajisti alpine si jnepenisuri .Cei aproximativ 36 kmp (12 km lungime si 3 km latime ) , formeaza un platou inclinat de la nord la sud , ce coboara de la cei 2350 m , in zona Babelor , pana la cei 1700 m de la Oboarele si Dichiu . Cele doua vai importante :Ialomitei si Izvorul Dorului , incadreaza platoul ce este intrerupt doar din loc in loc de crestele muntilor : Babele :2294 m , Cocora :2191 m , Laptici :1872 m , Blana :1875 m , Oboarele :1707 m , Dichiu : 1713 m .Spre sud se continua platoul cu cateva varfuri mai mici , coborand pana deasupra comunei Moroieni , in plaiul Domnesc .
La vestul vaii Ialomitei se intinde cealalta ramura principala a masivului: cea desprinsa din varful Omu , pornita la inceput catre Doamnele : 2402 m si Batrana : 2181 m , arcuindu:se apoi catre sud prin Grohotisu : 2168 m , Strungile Mari :2089 m , Saua Strunga :1909 m , Tataru 1998 m , Deleanu :1904 m , Lucacila :1895 m , Zanoaga :1788 m .
In afara celor doua ramuri principale , tot din zona varfului Omu se mai desprind culmi scurte si abrupte . Catre est porneste munte_bunle Moraru , spre nord:vest , Bucsoiu :2492 m , isi ridica semet crestele formand o parte din cumpana apelor , iar catre nord Padina Crucii separa cladarile glaciare Malaiesti si Tiganesti .
Valea Ialomitei isi aduna apele din paraiele Batrana , Doamnele , Obarsia , Sugari si se intinde prin centrul masivului formand Cheile Ursilor , Pesterii , Tataru , Zanoaga , Orzea
PIATRA ARSA: are o legenda culeasa de V. A. Urechia si publicata in 1891. Potrivit acesteia intr-o zi de demult un potop s-a abatut peste Valea Prahovei, "dealuri batrane s-au pornit", apele au iesit din matca, potecile si drumurile s-au rupt. Oamenii si turmele erau in mare cumpana. Ciobanul Barsan a chemat atunci cu glas de bucium "in patru parti ale cerului" si s-au adunat "cei de-o limba cu dansul". Multimea de oameni a pus umarul si a ridicat un zid in calea apelor si l-a aruncat intre Varful cu Dor si Jepi. Asa au curatat toata Valea Prahovei si "le-au asternut apelor pat nou cu prund si nisip galben". Apoi, ciobanii au ingramadit "codrii de lemn taiat" peste munte si au dat foc lemnelor. Lutul s-a prefacut in stanca si astfel apele au ramas neputincioase la un nou potop. De la fumul acestor "codrii de lemne" arse, muntele isi trage numele de Piatra Arsa.
2. Traseul montan:
Busteni - Cantonul Jepi - C. Piatra Arsa
Busteni (885 m)-Cantonul Jepi (1960 m)-Cabana Piatra Arsa (1950 m) = (triunghi albastru; 4-4½ h) Traseul este accesibil numai vara. Vom urma traseul numarul 1 pana la punctul “La Gratar”, unde drumul spre Cascada Urlatoare se desparte de cel spre Piatra Arsa. Din acest punct, poteca se orienteaza spre dreapta, traverseaza Valea Seaca a Jepilor si in urcus usor prin padure, in aproximativ 20 minute ajungem la punctul “La Vinclu”.Valea sapata de apele Urlatoarei. De aici drumul traverseaza, rand pe rand, Valea Comorilor, Valea Urlatoare Mica, Valcelul Urlatoarei Mici, Valcelul Crestei Urlatorilor si urcand in serpentine ajungem pe un pinten al Crestei Urlatorilor la punctul denumit “La Mese”. De aici putem admira panorama Vaii Prahovei. Apoi poteca traverseaza din nou Valcelul Crestei Urlatorilor, urca in serpentine de-a lungul Valcelului Urlatorii Mici si ajunge pe o platforma larga, de unde se desprinde spre dreapta hatisul care insoteste Braul Mare al Jepilor. In fata noastra se ridica Muntele Jepii Mari. Urmeaza un urcus piezis pe o poteca sapata pe alocuri in stanca si prevazuta cu cabluri de asigurare. Dupa cateva serpentine, se ajunge la Cantonul Jepi, de unde in 20 minute, mergand printre jnepeni pe un drum usor, zarim Cabana Piatra Arsa. Cabana seafla in spatele comlpexului turistic.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiect Marketing - Piatra Arsa.doc