Raport Cercetare de Marketing - Brand Cunoscut vs Brand No Name

1. SCURT ISTORIC AL BRAND-URILOR SPORT CU TRADIŢIE

ADIDAS şi NIKE sunt 2 din cele mai importante companii producătoare de adidaşi, haine, accesorii şi echipament sport, alături de REEBOK şi PUMA. Ambele companii exploatează la maximum toate metodele pentru creşterea vânzărilor şi îmbunătăţirea imaginii pe plan mondial. Atât Adidas cat şi Nike au investit sume fabuloase în promovarea pe internet, internet marketingul având un rol foarte important în strategia pe termen lung a ambelor companii.

O scurtă filă din istoria Adidas: Visul a inceput în 1920 cand Adi Dassler a creat primul model de adidaşi in Herzogenaurach, Germania. În 1948 compania Adidas a fost fondată, aşa cum o ştim azi, cu logo-ul cu trei linii. Din faza incipientă, adidas a avut in ADN trei gene care aveau să marcheze atitudinea companiei pe piaţă, şi anume: să producă cel mai bun pantof sport, în conformitate cu cerinţele pieţei; să protejeze atleţii de accidentări prin abordarea unor metode de protecţie moderne şi eficiente; realizarea unor echipamente durabile. Odată cu trecerea timpului, brand-ul a evoluat, fiind în 2008 poate cel mai important producător de haine şi adidaşi pe plan mondial.

O scurtă filă din istoria Nike: Ceea ce iniţial a fost Blue Ribbon Sports în 1962 a devenit Nike Inc în 1972, cu sediul în Beaverton, Oregon. Numele brandului provine de la zeiţa victoriei în mitologia greacă, fondatorii fiind Bill Bowerman, şi Phil Knight. De la începutul modest şi până la prezentul care pune Nike în varful piramidei producătorilor de haine, accesorii sport, echipamente şi adidaşi, alături de Adidas, Reebok şi Puma, compania a trecut prin mai multe etape, amintim cumpărarea CONVERSE (cunoscut brand de teneşi şi haine).

Cu scopul de a caştiga cotă de piaţă, atât Nike cât şi Adidas, au demonstrat că internetul reprezintă o metodă fiabilă pentru testarea cerinţelor pieţei şi studiul comportamentului cumpărătorilor.

In anii ‘40 Adolph si Rudolf Dassler, au gasit drumul spre success, Rudolf a creat marca Puma (in timp ce fratele sau a creat marca Adidas).

O scurtă filă din istoria Puma: Deşi Puma era o companie nouă, Rudolf avea deja destule cunoştinţe despre adidaşi. Înainte ca Rudolf şi Adolph Dassler să meargă pe drumuri separate, au fost proprietarii Gebruder-Dassler Schuhfabrik, o companie de încălţăminte. Mai exact, Puma a fost înfiinţată în 1948, şi primul adidas scos pe piaţă a fost numit Atom, acesta fiind un adidas pentru fotbal. Nu mult după acest eveniment, mulţi atleţi au început să poarte Puma în cadrul unor evenimente majore. În 1952 atletul Josef Barthel a purtat adidaşi Puma şi a caştigat Medalia Olimpica de Aur. În 1956 a fost introdus şi însemnul cu dungă, care a fost folosit mult timp. De abia în 1968 a fost introdusă emblema Puma (forma de pisică), iar în acelaşi an s-a produs un mare eveniment: Tommie Smith, care a caştigat medalia olimpică de aur pentru 200 m în Mexic purta adidaşi Puma. În momentul urcării pe podium a stat desculţ şi cu adidaşii lângă el. În acelaşi timp, colegul de echipă John Carlos împreuna cu Tommie Smith, au facut un gest semnificativ pentru tratamentul maliţios aplicat asupra comunitatii afro-americane în acel moment. Smith şi-a lasat adidaşii Puma pe podium pentru ca toata lumea să vadă. Mai târziu ambii olimpicii au fost interzişi la Jocurile Olimpice. Alţi atleţi care au purtat Puma sunt: Diego Maradona, Boris Becker care semnează pe modelele “Puma Beck Ace".

O filă din istoria Reebok: Istoria mărcii Reebok a început în 1895, când Jozef William Foster – locuitorul oraşelului englez Bolton a pus pe talpa pantofilor săi sportivi câteva ţinte şi a confectionat astfel prima pereche de încălţăminte cu şipuri din istorie. Către 1958 nepoţii fondatorului, Jozef şi Jefri Foster au fondat o nouă companie cu denumirea Reebok. Acest cuvint înseamnă o antilopă africană cu coarne ascuţite. Traditţile şi experienţa firmei "J.W. FOSTER & SONS" au fost utilizate în compania Reebok. Foster întotdeauna acorda atenţie executării şi calităţii încălţămintei, graţie acestui lucru Reebok a obţinut o reputaţie perfectă.

2. DEFINIREA PROBLEMEI DE CERCETARE

Obiectivul prezentului studiu de cercetare este îndreptat asupra atitudinilor şi opiniilor populaţiei clujene în ceea ce priveşte brand-urile de haine.

Studiul de faţă este o cercetare cantitativă şi doreşte să evalueze prin prisma mai multor aspecte ce caracterizează un articol vestimentar, care este opinia populaţiei vis a vis de brand-urile consacrate dar şi faţă de cele mai putin cunoscute. Dorim să aflăm care este preferinţa oamenilor în domeniul vestimentar, care sunt factorii determinanţi pentru alegerea facută, în ce măsură influnţează preţul actul de cumpărare, cât de imporante sunt hainele pentru ei, care este frecvenţa de cumpărare, de unde preferă să facă astfel de cumpărături, care sunt caracteristicile dorite pentru o haină, de asemenea care sunt cele mai cunoscute mărci, toate aceste aspecte fiind privite prin prisma indicatorilor socio – demografici precum vârsta, sexul, venitul lunar, studiile absolvite şi profesie.

Solicitantul acestei lucrări este Catedra de Marketing a Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul UBB, sub forma unui proiect de cercetare menit să familiarizeze studenţii instituţiei menţionate mai sus, cu problema cercetărilor de marketing, modalitatea de desfăşurare a acestora precum şi analiza rezultatelor, realizatorii ei fiind un grup de trei studente în anul II la specializarea Marketing.

3. OBIECTIVELE CERCETĂRII

Pentru a putea obţine o viziune cât mai clară a preferinţelor populaţiei în ceea ce priveşte domeniul vestimentar, s-au formultat următoarele obiective:

- Obiectivul principal:

- Cunoaşterea atitudinilor populaţiei asupra articolelor vestimentare.

- Obiectivele secundare:

- Importanţa hainelor pentru populaţie;

- Preferinţa oamenilor în domeniul vestimentar;

- Imporanţa noutăţii colecţiei pentru populaţie;

- Factorii care influenţează actul de cumpărare;

- Imporanţa preţului în actul de cumpărare;

- Identificarea populaţiei prin vârstă, sex, studii, venit, profesie şi a gradului în care aceste variabile influenţează comportamentul populţiei.

3.1. Ipoteze

Pornind de la definirea problemei de cercetare şi de la obiectivele acesteia se pot formula o serie de ipoteze cu privire la aspectele ce urmează a fi cercetate. Odată stabilite aceste ipoteze, se va putea stabili o lista a informaţiilor ce se doresc a fi obţinute.

- Piaţa vestimentară din România este sensibilă la aspecte cum sunt cele sociale;

- Factorul modă joacă un rol important în procesul de cumpărare;

- Populaţia cunoaşte principalele brand-uri vestimentare.

4. INFORMAŢIILE DORITE A FI OBŢINUTE

Considerând obiectivele stabilite şi ipotezele enunţate se poate elabora lista informaţiilor ce se doresc a fi obţinute, şi care în cazul de faţă va cuprinde:

I. Evaluarea indivizilor sub aspectul cumpărării hainelor, şi anume: luarea deciziei de cumpărare, importanşa hainelor pentru aceştia, caracteristicile hainelor cele mai importante pentru aceştia, frecvenţa de cumpărare, locaţia preferată pentru a cumpăra, factorii care influenţează actul de cumpărare.

II. Evaluarea atitudinilor populaţiei în ceea ce priveşte preţul, noile colecţii, caracteristicile optime ale hainelor, dar şi caracteristicile percepute pentru anumite mărci.

III. Evaluarea cunoaşterii brand-urilor şi care este brand-ul „top of mind”

IV. Indicatori socio-demografici clasici: vârsta, sex, studii, profesie, venit.