Analiza Guvern

1. Motivatie, prezentarea organizatiei

În aceasta lucrare am încercat sa conturez o analiza a imaginii Guvernului României sau, altfel spus, elaborarea unor raspunsuri la întrebarile de genul : Care este imaginea Guvernului reflectata în mass-media ? Ce trebuie facut pentru a îmbunatati imaginea Guvernului?

Perioada de analiza la care voi face referire în continuare este 1 martie 2006  31 mai 2006.

La baza deciziei de a efectua analiza imaginii Guvernului au stat mai multi factori. În primul rând, Guvernul României este un organ reprezentativ suprem, o institutie cu vizibilitate mare, fiind alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.

Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.

În îndeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.

Întrebarea care ne framânta pe multi dintre noi se refera la corectitudinea, competenta, transparenta si impartialitatea deciziilor adoptate de Guvern. Personal, am fost curioasa sa aflu mai multe detalii despre aceasta institutie, cât si despre felul în care este reflectata imaginea Guvernului României în presa nationala.

2. Critica surselor

Monitorizarea a fost realizata pe trei cotidiane nationale si anume : « Ziua », « Jurnalul national » si « Evenimentul zilei ». În alegerea surselor monitorizate am tinut cont de cota de piata, impactul si caracteristicile publicului tinta pentru cele trei publicatii raportate din perspectiva relevantei acestor factori pentru imaginea Guvernului României.

Trebuie sa mentionez faptul ca, din pacate, nu am reusit sa gasesc date referitoare la cota de piata sau la coeficientul de impact al canalelor mediatice. Din acest motiv, datele referitoare la sursele mass-media monitorizate utilizate în aceasta lucrare sunt preluate din cursul de « Analiza imaginii organizatiilor ».

Publicul cotidianului Ziua este un public masculin, cu vârsta cuprinsÎ între 28-45 ani, cu studii superioare si medii, oameni de afaceri cu salarii peste medie.

Cotidianul Jurnalul national se adreseaza unui public urban, din orase mari, cu vârsta cuprinsa între 15-49 ani, cu studii medii si superioare si venituri medii si mari.

Publicul cotidianului Evenimentul Zilei prezinta urmatoarele caracteristici de care am tinut cont în alegerea acestei publicatii pentru monitorizare: vârsta între 18-45 ani, din mediul urban, cu venituri medii si peste medii, activi.

Din analiza datelor de mai sus, referitoare la publicul tinta al surselor mass-media monitorizate, se observa elemente comune, dar si unele deosebiri între cele trei categorii de public, specifice fiecarui cotidian national.

Se remarca un segment de vârsta mai larg acoperit de Jurnalul national si Evenimentul Zilei cât si faptul ca aceste publicatii se adreseaza persoanelor cu studii medii si superioare, active profesional în timp ce cititorii ziarului Ziua sunt de asemenea absolventi de studii medii si superioare, în special oameni de afaceri, cu venituri mult peste medie.

De asemenea, sunt sesizabile diferentele de atitudine ale acestor trei ziare în raport cu viata politicÎ din România, modul specific al fiecaruia de a prezenta realitatea, interesul manifestat fata de institutiile statului - aspecte care au contat în alegerea lor pentru aceasta analiza de imagine, urmarind si criteriul complementaritatii.

În urma analizarii articolelor referitoare la Guvern pot sa afirm ca toate cele trei publicatii abordeaza un stil obiectiv sau, cel putin, aparent obiectiv. Atitudinea mass-media fata de activitatea Guvernului României este prezentata sub forma unor stiri si mai rar sub forma unor analize sau a unor concluzii privitoare la activitatea din cadrul Guvernului.