Cuprins
- INTRODUCERE 4
- CAPITOLUL I- Cosumul mass media 6
- I.1Repere teoretice 6
- I.2 Mass media şi opinia publica 7
- I.3 Mass media şi persuasiunea 9
- I. 4 Rating şi audienţă 12
- I.4.1Teoria aşteptărilor faţă de media 14
- I.4.2 Modelul acţiunii sociale elaborat de Renckstorf 14
- I.4.3 Receptarea şi decodificarea de către audienţă 15
- I.4.4 Un model al codificării şi decodificării 15
- I.4.5 Modelul discursiv 17
- I.4.6 Cum să ajungi la audienţă, alegerile şi evaluările făcute de audienţă 18
- I.4.6.1 Alegerea programelor TV 19
- I.4.6.2 Evaluarea programelor TV 20
- I.5 Tendinţa de tabloidizare a televiziunilor 22
- CAPITOLUL II- Studiu de caz- Fenomenul de nişare a televiziunilor în România 27
- II.1 Piaţa de nişă 27
- II.2 Televiziunile de nişă 28
- II.3 Nişa de ştiri 31
- II.4 Nişa de sport 39
- II.5 Nişa muzicală 41
- II.6 Televiziunile de business 44
- CONCLUZIE 47
- BIBLIOGRAFIE 49
- ANEXE
Extras din proiect
INTRODUCERE
Televiziunea este categoric un fenomen. în continuă desfăşurare şi progress, este un fenomen care se autocreează. S-a produs, a influenţat societatea, societatea a influenţat fenomenul, care s-a modificat, a reinfluenţat societatea şi aşa mai departe, că un bulgăre de zăpadă.
În ultimii ani, se vorbeşte tot mai mult despre segmentarea pieţei tv din România. Apariţia unui număr mare de staţii de nişă, cu programe specifice pentru o categorie de public, este principalul argument care stă la baza "fragmentării" audienţei.
Profilul personalitaţii şi caracteristicile individuale pot influenţa folosirea mass media. De exemplu curioşii sunt mari căutători de informaţie. Alte caracteristici pot determina consumul şi alegerea mass media precum sexul, rasa, etnicitatea sau educaţia, venitul, ocupaţia. Lucrarea de faţă se vrea un studiu aprofundat al problemei şi problematicii fenomenului de televiziune tematică sau de nişă.
Metoda pe care am adoptat-o în realizarea acestei lucrări este cea analitică. Studiul meu îmbină elemente de teorie sociologică, istorie, economie, analiza socio-culturală a satului televiziunii, politici şi strategii de dezvoltare.
Studiul urmăreşte istoria, evoluţia şi dezvoltarea televiziunii, precum şi efectele pe care televiziunea de nişă le are asupra vieţii economice, politice şi sociale, asupra societăţii în general.
De asemenea lucrarea urmăreşte să dezvolte şi să analizeze anumite caracteristici legate dedezvoltarea nişelor românesti.
Studiul efectuat este structurat în două părţi având o compoziţie lineară şi unitară.
Prima parte relevă specificul şi problematica televiziunii până în zilele noastre, fiind o îmbinare între o lucrare istorică cu date de evidenţă şi un eseu de specialitate. Am încercat să explic şi să definesc conceptele şi strategiile utilizate în televiziune pentru a a-şi atinge scopul, aceasta fiind o abordare pur teoretică.
Studiul de caz este o analiză a principalelor canale de nişă din România. Sunt analizate nişele de ştiri, de sport, nişele muzicale şi televiziunea de business. Am încercat să evidenţiez în această parte a lucrării specificitatea televiziunilor de nişă, un domeniu relativ nou pe piaţa media românească, şi să analizez cauzele dezvoltării rapide a acestui domeniu, precum şi efectele pe care le-a avut această dezvoltare.
In primele luni ale anului 2009, piaţa de televiziune, afectată puternic de criza financiara, a suferit o serie de transformări, printre care se numără, potrivit specialiştilor din industria media, şi migrarea bugetelor dinspre televiziunile mari, generaliste - şi care practica, implicit, cele mai mari preturi de publicitate - către staţiile mici, de nişă.
In plus, piaţa a început să vină şi cu tot felul de soluţii care să contracareze îngheţarea bugetelor de comunicare: una dintre ele este înlocuirea unei campanii în print, de exemplu, cu una pe un post TV de nişă, la preţuri similare, dar cu un castig semnificativ de public-ţintă atins.
Fără a avea pretenţia de a fi epuizat subiectul, consider că aspectele abordate în lucrare relevă faţetele importante ale televiziunilor de nişă şi deschid noi direcţii de cercetare.
CAPITOLUL I
Cosumul mass media
I.1 Repere teoretice
Mass media ne ocupă foarte mult timp în zilele noastre- în multe cazuri a ajuns să înlocuiască foarte multe activităţi, atât pe cele din timpul liber cât şi pe cele de la locul de muncă. Cei mai mulţi dintre noi petrec multe ore în casă, uitându-ne la televizor, ascultând radioul sau citind ziare şi reviste. Televizorul stă deschis acasă aproximativ 7 ore pe zi devenind cel mai popular mijloc mass media în ultimii ani.
Consumul mass media este vazut doar că o modalitate de entertainment, în ciuda acestui fapt mijloacele comunicării de masă sunt şi o baza educaţională şi informaţională. Mass media apelează la o mare diversitate de conţinuturi pentru a atrage audientele.
Factorii psihologici sunt foarte importanţi în alegerea mijlocului mass media. Putem găsi exemple în viata noastră de zi cu zi. Folosim ghidurile de timp liber din ziare pentru a ne planui weekendul, backgroundul unei melodii difuzate la radio ne face să ne simţim singuri sau plictisiţi. De asemenea modelul consumului mass media este influenţat şi de mediul familial, de obiceiurile şi de comportamentul cu care suntem familiari.
Factorii culturali, naţionali cât şi stratificarea sociaă şi economică afectează consumul mesajelor mass media. Suntem cuprinşi într-un sistem social, interacţionăm şi depindem de el. Uneori suntem constranşi a alege ce ni se dă. Acest comportament “low involvement behaviour” trece barierele controlului individual.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Efecte ale Mass-Media - Televiziunea de Nisa.doc