Studiu statistic asupra evoluției consumului de tutun în România în perioada 2000-2007

1.Consideraţii generale

1.1.Scop

Acest studiu isi propune sa urmareasca evolutia consumului de tigari (tutun) in Romania intre anii 2000-2007 in contextul alinierii la standardele U.E. Buna functionare a institutiilor capabile sa stopeze acest fenomen care a luat amploare la sfarsitul secolului XX si continua si in secolul XXI, poate da un diagnostic clar asupra populatiei si mentalitatii existente in acest stat. Acest fenomen are nevoie de o stabilizare in sectorul pe care il reprezinta in acel stat;

Acest studiu îşi propune să răspundă la următoarele întrebări :

-Care a fost evolutia consumului de tutun (tigari) din Romania in ultimii ani?

-Va avea loc o stabilizare in randul populatiei a numaruui consumatorilor de tutun?

-Va avea loc o scadere a dependentei de acest viciu (drog) in randul tinerilor?

-Care va fi numarul persoanelor care vor fuma/nu vor fuma in urmatorii 2 ani ?

1.2.Cadru, context, descriere

În condiţiile în care, din ce în ce mai des, se ridică o serie de probleme referitoare la consumul de tutun din randul populatiei tinere am considerat oportun ca în acest studiu să mă refer la una dintre ele:analiza evolutiei consumului de tutun in randul tinerilor.

Fenomenul consumului de tutun în România nu poate fi perceput şi

analizat din perspectiva naivă, idealistă a anilor ’90, când opinia publică dezbătea problematica abuzului de tutun ca pe o „temă occidentală”, ca pe o realitate izolată a consumatorului, a persoanei afectate, prea îndepărtată pentru o societate aflată în plin proces de reorganizare politico-socio-economică.

Raportarea neadecvată, specifică deceniului trecut în România, ignora

pericolul pe care îl prezintă tutunul, fumatul excesiv într-o societate în curs de modernizare. Era prezentat ca o perspectivă liniştitoare faptul că România este doar un coridor al rutei balcanice de trafic de tigari, un punct de legătură între Turcia şi ţările Europei de Vest.

România este o ţară în care se produc şi se consumă tigarii (tutun) şi în care ne confruntăm cu realitatea complexă a traficului de tutun . 86,3% din populaţia României sunt convinşi că abuzul de tutun este o problemă socială, o problemă gravă care ne afectează pe noi toţi, în special tinerii. Obiectivele principale ale programului naţional pentru sănătate sunt: reducerea cu 10%–15% a bolilor legate de consumul de tutun, reducerea cu 10% a deceselor cauzate de abuzul de tutun şi reducerea cu 10% a recidivei în cazul dependenţilor de tigari.

Inceputurile fumatului se situeaza inainte de anul 600 e.n. cand tutunul era folosit in practicile religioase ale triburilor Mayase, denumirea de tabac venind de la o insula - Tabacco- din arhipelagul Antile al Golfului Mexic. Tutunul mai era folosit in acele timpuri ca remediu pentru parazitoze intestinale, tratarea muscaturilor de sarpe, a ranilor de sulita otravita sau chiar ca stimulent si energizant.

In secolul al XVI-lea ajunge in Franta prin intermediul ambasadorului Portugaliei pe nume Jean Nicot, de unde cucereste Europa, fiind ridicat in slavi de unii si condamnat, chiar pedepsit de altii.

In Romania a patruns in secolul al XVII-lea, adus de turci in Muntenia, de cazaci in Moldova si austrieci in Ardeal. In 1879 in }ara Romaneasca a fost aplicat monopolul de stat asupra tutunului. Fumatul constituie cauza a 90% dintre decesele prin cancer pulmonar, 75% dintre decesele prin bronsita si emfizem, a 25% dintre decesele prin boli de inima. Un lucru dovedit si elocvent asupra rolului nociv al fumatului este ca mortalitatea descreste la cei care au Cabandonat fumatul. In fumul de tigara eliberat de arderea tutunului la 850 s-au evidentiat aproximativ 4000 de compusi chimici dintre care 480 de substante sunt cancerigene.

Efectele cele mai cunoscute ale substantelor din fumul de tigara

Modul de ardere al tigarii are influenta asupra compozitiei chimice a fumului - un fumat rapid cu multe aspiratii pe minut genereaza un fum mai toxic, arderea cu aport mare de oxigen fiind mai nociva. Dar si lungimea si grosimea tigarii, umiditatea tutunului, calitatea filtrului si a foitei de tigara sunt factori care influenteaza compozitia fumului de tigara. Un cm³ de fum contine 500 milioane de particule fumigene.

Efectele cele mai cunoscute ale substantelor din fumul de tigara sunt:

- hipooxigenarea tesuturilor prin competitia ce se creeaza la transportul prin sange intre oxigen si monoxidul de carbon;

- scaderea, prin iritatie, a functiei cililor din arborele respirator care nu mai elimina substantele poluante si reziduale din plamani, favorizand infectiile si reactiile alergice;