Centratele Termice CET

CAPITOLUL I

DESCRIEREA CTE ŞI A SERVICIILOR PROPRII

1.1. Consideraţii generale

Pe măsură ce societatea avansează necesităţile ei de energie apar tot mai importante. În acest fel progresul societăţii şi condiţiile de viaţă ale oamenilor depind de posibilitatea de a dispune de energie şi evoluează în acelaşi ritm. Datele statistice ale dezvoltării economice naţionale confirmă această teză. Astfel în intervalul 1950-1990 producţia globală a crescut de peste 40 ani.

Politica de utilizare a resurselor de energie, în ţara noastră urmăreşte asigurarea bazei energetice necesare dezvoltării economice naţionale în ritmuri intense. Valorificarea naţională a diferitelor resurse de energie a luat forme multiple datorită faptului că dispunem de rezerve de energie variate dar limitate cantitativ: cărbune, ţiţei, gaze naturale, resurse hidroenergetice şi nucleare, energie geotermică precum şi resurse în curs de cercetare în vederea valorificării lor în perspectivă (energie solară, eoliană, geotermică, etc.).

Un rol deosebit de important în energetică îl are ramura energiei electrice şi trebuie arătat că evoluţia producţiei de energie electrică cât şi dezvoltarea capacităţilor unitare de producţie din centralele electrice precum şi capacităţile de transport ale reţelelor electrice s-au situat într-o continuă ascensiune, atingându-se în prezent puteri unitare de 330 MW în CTE, respectiv 660 MW în CNE Cernavodă şi 188 MW în CHE, iar capacităţile de transport pe linii de 400 kV şi 400 MVA pe circuit.

Energia românească s-a orientat pentru majorarea eficacităţii utilizării resurselor energetice în procesul de transformare a energiei primare în energia electrică în cadrul centralelor electrice. Astfel, randamentul net al CTE cu condensaţie este plafonat superior la valori de 32-39% funcţie de combustibilul folosit şi de parametrii aburului utilizat. Principalele pierderi sunt de 42-45% căldură emanată cu apa de răcire, 5-8% căldură evacuată la coş cu gazele de ardere.

La centralele de termoficare, randamentul realizează valori de aproximativ două ori mai bune, întrucât căldura care s-ar fi evacuat cu apa de răcire este folosită în termoficare sau în procesele tehnologice.

Date fiind avantajele arătate, dezvoltarea centralelor electrice de termoficare reprezintă principala cale de urmat pentru creşterea în viitorul apropiat a randamentelor centralelor termoelectrice. Noile centrale de termoficare vor fi echipate cu grupuri cu randamente ridicate: 50 MW pentru termoficare urbană şi 150 MW pentru termoficare industrială.

Majoritatea absolută, peste 75% din producţia de energie electrică este realizată prin transformarea energiei calorice succesiv în energie mecanică şi apoi în energie electrică.

Realizarea circuitului termic al centralei de termoficare ţine de prezenţa a două surse de căldură, una caldă care cedează căldura Q1 şi una rece căreia fluidul îi cedează căldura Q2.

Centrala termoelectrică pentru care se va proiecta staţia de transformare de 20/6 kV este de condensaţie cu prize reglabile.

1.2. Elementele componente ale centralei

• Generatorul de abur

Generatorul de abur reprezintă un complex de instalaţie care realizează transformarea energiei chimice a cărbunelui sau alte forme de energie în căldură, sub formă de abur sau de apă caldă, pe care o furnizează unui consumator. Generatorul de abur care transformă energia chimică a combustibililor naturali în căldură se numesc cazane de abur.

Transformarea energiei chimice a combustibililor în căldură se face prin procesul de ardere, care este un proces de reacţie chimică între componentele combustibile ale combustibilului respectiv şi oxigenul din aerul atmosferic.