Echipamente Mecanice Industriale

1.Analiza contructiva si functionala a mecanismului de ridicare

Mecanismele de ridicat sunt instalaţii de ridicat de complexitate redusă, cu acţiune periodică şi care în general au un singur mecanism, cel de ridicare, dintre care se pot aminti:cricuri cu cremalieră, cu şurub, hidraulice; palane manuale şi electropalane; platforme ridicătoare manuale; vinciuri.

Deplasează sarcini între două puncte în spaţiu, pe verticală sau combinat pe orizontală şi pe verticală, cu ajutorul unei instalaţii prevăzută cu un mecanism special de ridicare.

Mecanismele de ridicat sunt caracterizate prin greutate proprie şi gabarit redus, ceea ce permite o deplasare uşoară de la un loc de muncă la altul.

CLASIFICAREA MAŞINILOR DE RIDICAT

a). După ciclul de lucru se împart în:

- maşini cu acţiune sau funcţionare continuă;

- maşini cu acţiune sau funcţionare discontinuă.

b). După modul de acţionare se împart în:

- maşini cu acţiune mecanică asupra produsului;

- maşini cu acţiune hidraulică

- maşini cu acţiune pneumatică

- maşini cu acţiune electrică

c) După gradul de automatizare se împart în:

- maşini fără elemente de automatizare

- maşini şi utilaje semiautomate

- maşini şi utilaje automate

d) După numărul de operaţiuni executate se împart în:

- maşini individuale (care execută o singură operaţiune);

- maşini complexe (care execută operaţiuni complexe).

2.Calculul si alegerea palanului

Determinarea numarului de ranguri portante (n)

Se determina in functie de sarcina nominala de ridicat.

Pentru Q=150 kN =15tf rezulta n=4.

Determinarea raportului de transmitere al palanului

Acesta se determina cu relatia :

Determinarea fortei din ramura de actionare a cablului pentru palanul simplu

Se determina in doua cazuri:

a)la ridicare cu relatia :

S=34 [kN]

in care:

η- reprezinta randamentul unei role ;

η=0.98

n-este numarul de ramuri portante ;

Q-este sarcina de ridicat ;

ip – reprezinta raportul de transmitere al palanului dublu.

b)la coborare cu relatia :

S’=32.66 [kN]

Randamentul palanului dublu

Se determina in doua cazuri:

a)al ridicare cu relatia :

ηp=0.98.

b)la coborare cu relatia :

ηp=0.97.

Lungimea cablului care se infasoara/desfasoara pe/de pe tambur

Se determina cu relatia:

[m]

H[m] – inaltimea de ridicare

Viteza ramurii de actionare

Se determina cu relatia:

[m/min]

Schema de montaj a palanului

3.Calculul, alegerea si verificarea caligului

Alegerea carligului

Se aleg caracteristicile carligului in functie de sarcina maxima de lucru si modul de actionare.

Pt Q=150 kN (15tf) rezulta :

a=20mm

b=140mm.