Elemante de inginerie mecanică

MEMORIU JUSTIFICATIV

Transmisiile prin curele se utilizeaza atunci când din motive functionale, constructive sau de exploatare, arborele motor nu poate sau nu trebuie sa fie legat direct de arborele condus. Prin curea se întelege elementul intermediar flexibil care se înfasoara tensionat atât pe roata conducatoare cât si pe roata condusa.

Fenomenul fizic ce sta la baza acestor transmisii este frecarea dintre curele si roti. În constructia de masini, transmisiile prin curele au numeroase si variate întrebuintari, atât la masini de forta cât si la masini de lucru, de transport, etc.

Transmisiile prin curele prezinta urmatoarele avantaje:

- posibilitatea transmiterii energiei la distante si pozitii convenabile;

- functionarea relativ silentioasa;

- amortizarea socurilor si a vibratiilor;

- alternativa patinarii curelei pe roti la suprasarcinii ce depasesc limitele admisibile, protejeaza restul elementelor lantului cinematic;

- cost scazut, comparativ cu transmisia prin roti dintate sau cu lanturi, montare, demontare si întretinere lesnicioasa;

- precizia de executie relativ scazuta.

Folosirea transmisiilor prin curele este legata de urmatoarele dezavantaje:

- gabarit mare, comparativ cu rotile dintate;

- raportul de transmitere nu poate fi mentinut constant în cazul în care forta tangentiala este variabila, datorita alunecarii elastice variabile a curelei pe roata;

- produc încarcari suplimentare pe arbore si în lagare, datorita necesitatii tensionarii curelei;

- necesitatea refacerii periodice a tensionarii curelei deoarece, datorita deformatiilor remanente, nu se mai asigura tensiunea elastica minima necesara pentru a transmite momentul de torsiune dat;

- durabilitatea limitata;

- provoaca încarcari electrostatice.

Clasificarea transmisiilor prin curele se realizeaza:

Dupa pozitia relativa a axelor pot fi cu axe paralele si cu axe încrucisate. Cele cu axe paralele se clasifica în:

- cu ramuri deschise

- cu ramuri încrucisate.

Cele cu axe încrucisate pot fi cu role de ghidare si fara role de ghidare.

Dupa numarul curelelor de transmitere acestea se clasifica în: transmisii cu o curea sau cu mai multe curele.

Dupa forma sectiunii curelei pot fi: - lata (dreptunghiulara) clasificata în neteda si dintata;

- trapezoidala

- rotunda

Dupa felul rotilor pot fi cu forma constructiva si cu rol functional. Cea cu forma constructiva se împarte în :cu obada neteda, cilindrica, bombata, cu obada dintata.

Transmisia cu rol functional se clasifica în: cu roata libera si cu roti multiple care pot fi cu înfasurare normala, cu suprapunere, tangentiale.

Dupa modul de pretensionare a curelei pot fi cu distanta dintre axe variabila si cu distanta dintre axe constanta, adica cu role de întindere sau prin scurtarea curelei.

Dupa raportul de transmitere se clasifica în constant si variabil în trepte sau variabil continuu (variatoare).

Dupa materialul curelei sunt: din piele, bumbac, matase, in, cânepa, par, material plastic, benzi de otel.