Generatoare Hidraulice cu Pistoane Axiale

Argument

Pentru îmbunătăţirea propriei activităţi pe care am depus-o în anii de studiu şi pentru a atinge standardele curriculare prevăzute pentru specializarea prin studii, mi-am ales tema de proiect "Generatoare hidraulice cu pistoane axiale".

Tema aleasă are ca scop atingerea standardelor curriculare solicitate de specializarea pe care am făcut-o în liceu contribuind astfel la o bună formare profesională în domeniu.

Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat ca părţi distincte.

Contribuţia personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informaţiilor tehnice specifice domeniului auto, structurarea pe capitole a acestora.

Lucrarea prezintă în mod sintetic şi actualizat sub forma unor scheme principalele aspecte, importanţa, funcţionarea şi realizarea echipamentelor componente ale generatoarelor hidraulice cu pistoane axiale.

În partea finală a lucrării am specificat bibliografia utilizată.

În actuala etapă când factorii intensivi ai creşterii economice capătă un rol preponderent în raport cu cei extensivi, se accentuează necesitatea ca toate pârghile economice să fie folosite cu maximum de randament pentru atingerea obiectivului central – obţinerea unei înalte eficiente economice economice corespunzătoare eforturilor materiale şi financiare facute de stat în toate domeniile economiei naţionale.

Aşa consider că tema aleasă asigură atingerea curriculară solicitată de specializarea „Tehnician mecatronist” contribuind la o mai bună formare profesională în domeniu.

Capitolul I. Generalități

I.1 Despre tipurile de acționări

Acţionarea reprezintă operaţiunea prin care se comandă şi se urmăreşte regimul de funcţionare al diverselor instalaţii de lucru sau procese tehnologice.

În funcţie de tipul motorului de acţionare, acţionările pot fi:

- electrice

- hidraulice

- pneumatice

- mixte

În comparaţie cu alte echipamente utilizate în mod frecvent în cadrul sistemelor automate, sistemele hidraulice au un raport putere-greutate cu mult mai mare, deci o mare densitate de putere şi o viteză mare de răspuns. În general sistemele hidraulice au următoarele caracteristici:

• posibilitatea reglării automate a poziţiei, vitezei şi forţei într-un domeniu larg de valori şi cu precizie ridicată;

• inversarea uşoară a sensului de mişcare fără efecte şi solicitări dinamice mari, permiţând frecvente de lucru superioare;

• posibilitatea amplasării comode a elementelor hidraulice în locuri accesibile, fapt care asigură o mare flexibilitate în soluţionarea problemelor de automatizare;

• realizarea tipizării, modularizării şi unificării elementelor hidraulice la un preţ de cost şi calitate competitive;

• caracteristica mecanică relativ rigidă, anumite fluide de lucru fiind practic incompresibile faţă de legătura prin câmp magnetic care este mult mai elastică;

• uzura mică a e lementelor hidraulice datorită funcţionării acestora în mediu lubrifiant;

Dezavantajele principale ale acţionărilor hidraulice sunt:

- pierderi de presiune liniare şi locale în elementele hidraulice care sunt proporţionale cu pătratul vitezei de curgere a lichidului, aceasta limitând viteza admisibilă de curgere prin conducte, la 10 m/s, iar turaţia pompelor şi motoarelor hidraulice la circa 5000 rot/min;

- pierderi volumice prin elementele de etanşare sau prin comprimare, ceea ce modifică vitezele elementelor de execuţie;

- influenţa temperaturii asupra vâscozităiţii şi compresibilităţii fluidului de lucru, ceea ce conduce la adoptarea unor măsuri corespunzătoare de compensare, pentru a stabiliza performanţele dinamice ale sistemelor hidraulice;

- contaminarea fluidului de lucru, care afectează comportarea aparaturii de distribuţie şi de reglare a debitului şi a presiunii.

Aceste deficiente pot fi eliminate în mare parte prin alegerea optimă a structurii sistemelor hidraulice şi prin proiectarea corespunzătoare a elementelor de circuit astfel încât să nu influenţeze decât într-o măsură redusă folosirea sistemelor hidraulice în cadrul structurilor de reglare automată.

Sistemele hidraulice şi electrohidraulice se folosesc ca sisteme de reglare a poziţie, vitezei, forţei sau momentului.

Reglarea poziţiei liniare sau unghiulare se întâlneşte la un număr mare de aplicaţii industriale: maşini-unelte, roboţi industriali, tehnica aerospaţială, nave maritime, autovehicule, turbine hidraulice şi termice etc.

După cum regulatorul automat este realizat cu elemente mecanice, hidraulice sau electronice se deosebesc două categorii importante de sisteme de poziţionare şi anume: sisteme mecanohidraulice şi sisteme electrohidraulice.

Cele mai răspândite sisteme de poziţionare sunt sistemele electrohidraulice care asigură performanţe dinamice superioare. Pentru satisfacerea performanţelor impuse, legate de stabilitate şi precizie în regim tranzitoriu şi staţionar, sistemele de poziţionare sunt prevăzute cu elemente de corecţie funcţională realizate, fie cu elemente mecanohidraulice, fie cu elemente electronice.

Reglarea automată a vitezei mişcărilor de translaţie, sau de rotaţie se întâlneşte în mod curent în domeniul maşinilor-unelte cu sisteme de copiere hidraulică şi electrohidraulică, în industria siderurgica la antrenarea laminoarelor, a maşinilor de ridicat şi transportat, pentru antrenarea locomotivelor cu tracţiune hidraulică.