Instalația de ungere - pompă de ulei, răcitorul de ulei

- Echipamentul individual de protectie- reprezinta mijloacul cu care este

dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.

- Personalul lucrator, precum si celelalte categorii de persoane care

beneficiaza de echipamentul individual de protectie sunt obligate sa-l utilizeze doar in scopul pentru care a fost atribuit, sa-l prezinte la verificarile periodice stabilite si sa solicite inlocuirea sau completarea sa atunci cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie.

- Degradrea echipamentului individual de protectie din vina personalului

caruia i-a fost atribuit sau instrainarea lui , atrag dupa sine sanctionarea pentru prejudiciu cauzat potrivit legii si a reglementarilor interne.

- Nepurtarea echipamentului de protectie se sanctioneaza conform

legislatiei in vigoare si a reglementarilor interne.

- Se va evita calcarea pe cabluri, pe portiunile uleiate sau alunecoase si pe orice alte obiecte care ar putea provoca alunecari.

- Este interzisa atingerea masinilor in functiune sau oricarui loc periculos din atelier.

- In locurile unde sunt afisate semnele conventionale de avertizare, va intra numai in prezenta sefului de atelier, care va lua masurile corespunzatoare de securitate.

- Nu are voie sa aprinda tigara, sa fumeze sau sa foloseasca flacari deshise in incaperile unde se gasesc materiale in flamabile sau explozibile.

- Totdeauna trebuie sa se priveasca in directia de mers, iar atunci cand se

transporta pachete in brate, acestea nu trbuie sa impiedice vizibilitatea.

- Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute iar urmele de ulei si

apa trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarile.

- Trebuie semnalate orice defectiuni in pardoseli (sparturi sau rupturi

de linoleum, covoare, etc.).

- In timpul programului trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice sursa de accident.

CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE UNGERE

I. Principii generale

Funcţionarea motorului cu ardere internă se caracterizează prin existenţa mai multor suprafeţe aflate sub sarcină şi în mişcare relativă unele faţă de altele, în aceste condiţii este necesar pentru a diminua frecările dintre suprafeţe. Deci, să se introducă între acestea un fluid care să adere la suprafeţe, să fie vâscos ca prin presiunea internă care ia naştere să menţină suprafeţele la o anumită distanţă.

Lubrifiantul prezent între suprafeţele în mişcare relativă trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:

- Funcţia mecanică. Uleiul trebuie înainte de toate să ungă asamblajul, adică să formeze între cele două suprafeţe o peliculă de ulei pentru a evita contactul metal pe metal.

- Funcţia termică. Uleiul are ca rol secundar limitarea temperaturii în anumite organe care nu pot fi răcite prin alte procedee.

- Funcţia chimică. Uleiul trebuie să asigure funcţionarea corectă atât a părţilor calde ale motorului cât şi a părţilor reci; să asigure protecţia împotriva coroziunii datorate umidităţii şi acizilor care apar în urma arderii; să asigure evacuarea impurităţilor.

Pe lângă aceste funcţii, uleiul prezent în ansamblul piston-segmenţi-cămaşa cilindrului îndeplineşte şi rolul de element de etanşare.

Condiţiile de lucru ale motorului cu ardere internă impun următoarele cerinţe uleiului din sistemul de ungere: oncţuozitate optimă; variaţie redusă a viscozităţii funcţie de temperatură; stabilitate chimică ridicată; să împiedice aglomerarea particulelor rezultate în urma arderii; să fie filtrabil; să posede o temperatură de congelare cât mai redusă.

Ungerea suprafeţelor diferitelor piese ale motorului este influenţată în principal de rolul lor funcţional şi de condiţiile de lucru (sarcină şi viteză).

După modul cum uleiul este adus la suprafeţele în frecare, ungerea se poate realiza sub presiune, prin stropire cu jet de ulei; prin ceaţă de ulei sau mixt. Motoarele pentru autovehicule utilizează ungerea mixtă unde anumite componente (lagărele, bolţul, tacheţii hidraulici, etc.) se ung cu ulei sub presiune, altele (cilindrul, pistonul, camele, supapele, etc.) se ung prin ceaţă de ulei sau prin stropire cu jet.

După locul unde este plasat uleiul de ungere sistemul de ungere poate fi cu "carter umed", în care caz uleiul se află depozitat în baia plasată la partea inferioară a motorului sau cu "carter uscat" la care uleiul se află depozitat într-un rezervor special plasat în afara motorului.

În Anexa 1, fig. 1 se prezintă schema sistemului de ungere cu carter umed. Sistemul cuprinde circuitul principal cu: pompa de ulei 1 cu sorbul 2 care aspiră uleiul din baia de ulei 13 şi îl refulează prin intermediul conductei 3 către filtrul de curăţire brută 4, după care este trimis în magistrala de ulei 5. Din magistrala de ulei, uleiul este distribuit prin conducte la lagărele paliere iar prin intermediul canalizaţiei existente în arborele cotit la lagărele fusurilor manetoane. La anumite construcţii ungerea bolţului se poate realiza sub presiune printr-un canal care străbate biela în lungul ei. Motoarele cu solicitări termice intense şi cu turaţie moderată pot utiliza acest circuit pentru răcirea pistoanelor. Lagărele arborelui cu came şi axul culbutor 11 sunt alimentate cu ulei prin intermediul conductelor 7. Oglinda cilindrului, camele şi supapele sunt unse prin stropire cu jet şi ceaţă de ulei.

La circuitul principal al sistemului de ungere se poate anexa în paralel un filtru de curăţire fină 8. Prin acest filtru trece 10-15% din debitul de ulei al instalaţiei de ungere, după care uleiul se întoarce în baie sau în circuitul principal contribuind la regenerarea uleiului.

Menţinerea temperaturii în limite acceptabile se realizează prin introducerea în paralel cu circuitul principal a schimbătorului de căldură 17.

Sistemul de ungere este prevăzut cu supape de siguranţă la pompa de ulei pentru evitarea suprapresiunilor, la filtru pentru a permite trecerea uleiului spre locurile de ungere când acesta este îmbâcsit, şi la radiatorul de ulei în vederea scurtciurcuitării acestuia când uleiul este rece.

Presiunea şi temperatura uleiului din magistrală sunt controlate pentru a se evidenţia funcţionarea defectuoasă a instalaţiei. Nivelul uleiului din baia de ulei se verifică cu ajutorul tijei 12, pe care sunt trasate limita maximă şi minimă.