Lagăre de Alunecare

ARGUMENT

Organele de maşini sunt piese (eventual ansambluri de piese), având rol funcţional utilitar, care intră în compunerea organică-structurală a oricăror maşini, agregate, mecanisme sau dispozitive. Având rol funcţional bine determinat, fiecare organ de maşină poate fi analizat, proiectat şi executat separat, considerându-l însă independent ca solicitare şi uzare cu celelalte organe cu care se asamblează.

Performanţele funcţionale şi tehnice ale oricărei maşini depind de doi factori principali: concepţia proiectului care elaborează schema de principiu a viitoarei maşini şi însuşirile calitative ale fiecărui element structural component.

Primul factor poate fi asigurat printr-o temeinică pregătire teoretică şi practică de specialitate a proiectului. Al doilea factor demonstrează că performanţa şi siguranţa în exploatarea maşinii, durabilitatea şi fiabilitatea sa sunt hotărâte de calitatea fiecărui organ component. Pentru aceasta, organele de maşini trebuie să satisfacă următoarele condiţii de bază:

- să corespundă inegral scopului funcţional pentru care se construiesc;

- să fie simple şi să prezinte siguranţă în exploatare, adică să reziste solicitărilor la care sunt supuse;

- să asigure durata de funcţionare necesară în raport cu scopul, calitatea materialului şi a tehnologiei de execuţie.

Rezistenţa propriu-zisă, rigiditatea, rezistenţa la uzare şi rezistenţa la temperatură sunt caracteristici ale materialelor organelor de maşini, care le menţin o anumită capacitate de a rezista şi de a funcţiona în diferite condiţii.

Prelucrarea fără dificultăţi deosebite ca şi interschimbabilitatea sunt, de asemenea însuşiri de bază caracteristice multor organe de maşini cu rol funcţional deosebit.

Marea diversitate de forme şi dimensiuni permit gruparea organelor de maşini după o serie de criterii, dintre care mai importante sunt cele constructive şi cele funcţionale.

Constructiv, organele de maşini se grupează în: organe simple (pene, nituri, şuruburi, arcuri, osii şi arbori, roţi etc.) şi organe complexe (lagăre, rulmenţi, ambreiaje, vane etc.). Organul complex se caracterizează printr-un ansamblu de piese elementare, care numai în totalitatea lor pot îndeplini un rol funcţional unitar.

După rolul funcţional, organele de maşini se grupează astfel:

- organe pasive (nituri, ştifturi, pene, arcuri, şuruburi de fixare etc. care nu contribuie în mod direct la transmiterea, la realizarea sau la transformarea mişcării mecanice, ci doar la asamblarea elementelor;

- organe active (şuruburi de mişcare, roţi dinţate, arbori, lanţuri de transmisie etc.), care, în funcţionare, eu rolul de transmitere sau de transformare a mişcării.

Din categoria organelor folosite pentru realizarea şi asigurarea mişcării de rotaţie fac parte două categorii de organe de maşini:

- osiile şi arborii, ca elemente susţinute, având mişcare de rotaţie;

- lagărele, ca elemente de susţinere şi ghidare a osiilor sau a arborilor, care asigură mişcarea de rotaţie a acestora.

Realizarea mişcării de rotaţie poate fi asigurată numai prin ansamblul celor două grupe de elemente, susţinute şi de susţinere, care formează o legătură cinematică.

Randamentul mecanic al unei maşini este determinat în special de calitatea şi precizia zonelor prin care se asigură contactul dintre arbore sau osie şi lagărul conjugal. Rezultă deci obligaţia asigurării unei calităţi deosebite a acestor piese.

Prezentul proiect „LAGĂRE DE ALUNECARE” face referire la o categorie de organe de maşini ,din grupa celor complexe, numite lagăre Marea diversitate a maşinilor şi mecanismelor necesită arbori şi lagăre deosebit de variate de la o bucşă simplă până la forme deosebit de complicate.

Cap. 1 GENERALITĂŢI

Lagărele sunt organe de maşini care, împreună cu fusurile arborilor sau ale osiilor, formează cuple de rotaţie sau de oscilaţie.

Lagărele se pot clasifica după criteriile prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1

Nr. crt. Criteriul de clasificare Tipul de lagăr Caracterizarea

1. tipul foreţelor de frecare ce apar în timpul funcţionării cu alunecare forţele de frecare sunt de alunecare

cu rostogolire forţele de frecare sunt de rostogolire

2. dorecţia forţelor principale care acţionează în cuplele cinematice radiale rezultanta forţelor este perpendiculară pe axa geometrică a lagărului

axiale rezultanta forţelor are aceeaşi direcţie cu axa geometrică a lagărului

radial-axiale rezultanta forţelor acţionează pe o direcţie înlinată faţă de axa lagărului

Pentru a asigura o bună funcţionare, lagărele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• frecare cât mai mică;

• precizie cât mai mare în momentul deplasării elementului mobil;

• funcţionarea cu joc cât mai mic, pentru o variaţie cât mai mare de temperatură;

• capacitatea bună de prelucrare a sarcinilor;

• funcţionare bună în regimuri vibratorii şi de şoc;

• uzură mică şi posibilitatea compensării ei;

• execuţie uşoară, montare şi demontare uşoară;

• construcţie simplă şi necostisitoare.