Cuprins
- 1. Elemente de dinamica autovehiculului
- 1.1 Construcţii similare de autovehicule; caracteristici constructive şi de utilizare
- 1.2 Organizarea generală şi parametrii principali
- 1.2.1 Alegerea soluţiei de amenajare generală şi de organizare a transmisiei
- 1.2.2 Dimensiuni geometrice
- 1.2.3 Greutatea automobilului
- 1.2.4 Roţile automobilului
- 1.3 Definirea condiţiilor de autopropulsare
- 1.3.1 Rezistenţa la rulare, a aerului, a rampei şi la demarare (definirea lor, cauzele fizice care le determină, posibilităţi de estimare analitică, alegerea mărimii coeficienţilor specifici)
- 1.3.2 Forme particulare ale ecuaţiei de mişcare
- 1.4 Calculul de tracţiune
- 1.4.1 Alegerea mărimii randamentului transmisiei
- 1.4.2 Determinarea puterii maxime a motorului
- 2. Stabilirea dimensiunilor principale ale motorului
- 2.1 Determinarea alezajului cilindrului şi a cursei pistonului
- 2.2 Adoptarea (calcularea) celorlalte dimensiuni ale motorului
- 3. Calculul procesului de admisie naturală
- 3.1 Alegerea tipului camerei de ardere
- 3.2 Alegerea fazelor de distribuţie, numărului şi dimensiunilor supapelor
- 3.3 Alegerea parametrilor de calcul
- 4. Calculul procesului de comprimare
- 4.1 Alegerea parametrilor de calcul şi a tipului camerei de ardere
- 4.2 Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice ale cursei de comprimare
- 4.3 Calculul politropei de comprimare prin puncte
- 4.4 Calculul duratei procesului de comprimare
- 5. Calculul procesului de ardere
- 5.1 Adoptarea combustibilului utilizat şi a parametrilor de calcul
- 5.2 Calcul oxigenului şi aerului minim necesar arderii complete
- 5.3 Calcul mărimii şi indicilor caracteristici ai procesului de ardere
- 5.4 Calculul compoziţiei şi parametrilor caracteristici ai proceselor de ardere
- 6. Calculul procesului de destindere
- 6.1 Alegerea parametrilor de calcul
- 6.2 Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice ale cursei de destindere
- 6.3 Calculul politropei de destindere prin puncte
- 6.4 Calculul duratei procesului de destindere
- 7. Calculul indicilor indicaţi, efectivi şi de perfecţiune ai motorului
- 7.1 Trasarea diagramei indicate şi calculul indicilor indicaţi
- 7.2 Calculul indicilor efectivi Calculul indicilor de perfecţiune ai motorului şi compararea lor cu soluţiile similare
- 8. Bilanţul termic al motorului
- 8.1 Calculul căldurilor ce intervin în bilanţul termic
- 8.2 Trasarea diagramei de flux termic
Extras din proiect
Să se proiecteze un motor tip m.a.c., cu ciclul în 4 timpi cu următoarele caracteristice:
- Diametrul x cursa : 83 x 88 [mm x mm];
- Numărul şi dispunerea cilindrilor: i = 4L;
- Puterea efectivă nominală: Pen = 68 [kW];
- Turaţia de putere nominală: nn = 4000 [rot/min];
- Momentul motor maxim: Me max = 196 [Nm];
- Turaţia de moment maxim: nM = 2250 [rot/min];
- Raportul de comprimare
Capitolul 1. Motorul cu ardere internă
1. Stabilirea dimensiunilor principale ale motorului
Motorul cu ardere internă este un agregat termic, din care căldura produsă prin arderea unui combustibil se transformă în lucru mecanic. Combustibilii pot să fie amestecuri de benzină cu aer, amestecuri de motorină cu aer, sau gaze. În cazul de faţă combustibilul ce urmează a fi ars in camera de ardere este motorina. Caracteristica principală a motoarelor cu ardere internă este faptul că, atât procesul de ardere (transformarea energiei chimice a combustibilului în căldură), cât şi procesul de transformare a căldurii în lucru mecanic se desfăşoară în interiorul cilindrului motorului.
Schema de principiu, după care lucrează un motor cu ardere internă este cea prezentată în figura 1.1.
Pistonul, notat cu “1” acţionează manivela “3” a arborelui cotit prin intermediul bielei “4” se deplasează în cilindrul “2”. În capul cilindrului se găseşte chiulasa “5”, în care sunt amplasate supapa de admisie (SA)”6”, care comandă intrarea în cilindru a gazelor proaspete şi supapa de evacuare (SE) ”7”, care comandă ieşirea gazelor arse. Deschiderea şi închiderea supapelor este comandată de un arbore cu came (eventual prin intermediul tijelor împingătoare şi culbutorilor), antrenat de la arborele cotit cu o viteză unghiulară de două ori mai mică ca a acestuia. La cealaltă extremitate a cilindrului se găseşte carterul superior “8”, pe care sunt dispuse lagărele arborelui cotit, care face corp comun cu blocul cilindrilor şi carterul inferior “9”, sau baia de ulei, în care se găseşte ulei de ungere.
1.1 Determinarea alezajului cilindrului şi a cursei pistonului
Punct mort interior (p.m.i.) este poziţia extremă a pistonului corespunzătoare volumului minim ocupat de gaze (Vc), sau poziţia pistonului corespunzătoare distanţei maxime dintre acesta şi axa de rotaţie a arborelui cotit , poziţie pentru care .
Punct mort exterior (p.m.e) este poziţia extremă a pistonului corespunzătoare distanţei minime dintre acesta şi axa de rotaţie a arborelui cotit, poziţie pentru care .
Cursa pistonului (S) este spaţiul parcurs de piston intre cele două puncte moarte. , - reprezintă raza manivelei.
88 , impus prin tema de proiectat, deci 88/2=44
Alezajul (D) – reprezintă diametrul interior al cilindrului, 83 , impus prin tema de proiectat.
1.2 Adoptarea (calcularea) celorlalte dimensiuni ale motorului
Raportul cursă alezaj () este un parametru constructiv al motoarelor şi se exprimă prin relaţia:
Deoarece 1.060 (S>D) că avem un motor suprapătrat. Pentru m.a.c. trebuie să se încadrează în limitele
Cilindreea unitară(Vs) – reprezintă volumul generat de piston prin deplasarea sa între cele două puncte moarte, pe cursa S.
unde alezajul şi cursa pistonului.
Cilindreea totală (Vt) – reprezintă suma cilindreelor unitare ale tuturor cilindrilor. Cum cilindrii unui motor policilindric sunt, constructivi, identici, rezultă formula:
unde: numărul de cilindrii ai motorului.
Volumul camerei de ardere (Vc) este volumul minim ocupat de fluidul motor, când pistonul se găseşte la p.m.i.
Volumul cilindrului (Va) – reprezintă volumul maxim ocupat de fluidul motor când pistonul se găseşte la p.m.e.
Raportul de comprimare ( ) – reprezintă volumul maxim ocupat de fluidul motor când pistonul se găseşte la p.m.e. şi volumul minim ocupat de acesta când pistonul se găseşte la p.m.i. , dat prin tema de proiectat. Deci vom avea:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bibliografie.doc
- Calcul.xls
- Cap 01.doc
- Cap 02.doc
- Cap 03.doc
- Cap 04.doc
- Cap 05.doc
- Cap 06.doc
- Cap 07.doc
- Cap 08.doc
- cuprins.doc
- pppp.doc
- Tema de proiectare.doc