Cuprins
- Cap.1 CATEGORII DE MATERIALE COMPOZITE.4
- 1.1.Clasificarea compozitelor.4
- Cap.2 ELEMENTE CARACTERISTICE MATRICELOR MATERIALELOR COMPOZITE.7
- 2.1. Condiţii generale.7
- 2.2. Tipuri de matrici.9
- 2.2.1. Matrici metalice.9
- 2.2.2. Matrici organice.11
- 2.2.3. Matrici ceramice.13
- Cap.3 MATERIALE COMPLEMENTARE.15
- 3.1. Materiale sub formă de fibre.15
- 3.1.1. Tipuri de fibre.15
- 3.1.2. Caracteristici fizice generale ale fibrelor.18
- 3.1.3. Caracteristici chimice generale.21
- 3.1.4. Fibre de carbon.21
- 3.1.5. Fibre de sticlă si de cuarţ.29
- Cap.4 PROPRIEŢĂTI ALE MATERIALELOR COMPOZITE.32
- 4.1. Mecanismul ranforsării cu fibre.32
- 4.1.1. Transferul de sarcină între componente.32
- 4.1.2. Rezistenţa la rupere şi modulul de elasticitate.39
- 4.1.3. Proprietăţi tribologice.50
- CAP.5 PROCEDEE DE FORMARE A MATERIALELOR COMPOZITE.52
- 5.1. Procedee de elaborare a pieselor pentru automobile din materiale compozite stratificate.52
- 5.1.1. Procedeul de formare prin contact.53
- 5.1.2. Procedee de formare cu sac.54
- 5.1.3.Procedee de formare prin presare.55
- CAP.6 REALIZAREA MATRIŢELOR CU MATRICE POLIMERICĂ VINYLESTERICĂ.57
- 6.1. Execuţia matriţelor cu matrice vinylesterică armată cu ţesături din fibre de sticlă şi fibre de carbon.57
- 6.2. Etapele realizării matriţei.57
- Cap.7 CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND ELABORAREA ŞI CARACTERIZAREA FIZICO-MECANICĂ A COMPOZITELOR STRUCTURALE ARMATE CU TESATURI DIN FIBRE DE STICLĂ ŞI FIBRE DE CARBON.60
- 7.1. Scopul cercetării.60
- 7.2. Matricea polimericã.60
- 7.3. Agentul de ranforsare.62
- 7.4. Materiale şi aparatura necesarã.63
- 7.4.1. Evaluarea necesarului de materiale.63
- 7.5. Modul de lucru.65
- 7.6. Planificarea experimentelor.65
- 7.7. Încercări de tracţiune şi încovoiere.69
- 7.7.1. Planul experimental I.70
- 7.7.2. Planul experimental II.72
- 7.7.3. Maşină de presat manuală pentru o matriţă de material compozit.72
- Cap.8 NORME DE TEHNICĂ SECURITĂŢII MUNCII LA FABRICAREA PIESELOR DIN COMPOZITE POLIMERICE.75
- Cap.9 EFICIENŢĂ ECONOMICĂ.77
- 9.1 Concept.77
- 9.2 Sistemul de indicatori ai eficienţei economice.78
- 9.3 Factori şi căi de creştere a eficienţei economice.80
- 9.4. Eficienta materialelor compozite în industria autovehiculelor.81
- Cap.10 PRODUCTIVITATEA MUNCII.82
- 10.1. Conceptul de productivitate a muncii.82
- 10.2. Indicatori de exprimare a productivităţii.83
- 10.3. Factori de crestere a productivităţii muncii.83
- 10.4. Analiza factorilor de producţie.85
- 10.5. Productivitatea într-o întreprindere.86
- 10.5.1. Legatura între timpul de muncă şi productivitatea medie
- orară realizată de un muncitor.86
- 10.5.2.Modificarea numărului mediu de ore lurate de un muncitor
- într-o perioadă de gestiune analizată.87
- 10.5.3.Modicarea productivităţii medii realizată de un muncitor
- 10.6. Utilizarea materialelor compozite în producţie.88
- Cap.11 RENTABILITATEA.89
- 11.1.Concept şi forme de exprimare.89
- 11.2.Căile de creştere a rentabilităţii.90
- 11.3.Rentabilitatea materialelor compozite.91
- BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
- CATEGORII DE MATERIALE COMPOZITE –
- CLASIFICAREA COPOZITELOR -
Varietatea mare de materiale compozite face ca la clasificarea acestora să fie necesară luarea în considerare a mai multor criterii. Astfel, compozitele pot fi clasificate în categoriile prezentate in continuare.
După starea de agregare a matricei şi a materialului dispersat , în :
-compozite de tip lichid-solid (suspensii, barbotine ) ;
-compozite de tip lichid-solid (emulsii) ;
-compozite de tip gaz-solid (structuri „fagure”, aerodispersii) ;
-compozite solid-solid (metal-carbon, metal-particule ceramice, metal-fibre metalice, metal-fibre ceramice, polimeri-fibre, carbon-carbon).
După natura matricei, în :
-compozite cu matrice metalică (Al, Cu, Ni, Mg, superaliaje, aliaje de Al, Cu) ;
-compozite cu matrice organică (polimeri) ;
-compozite cu matrice din carbon ;
-compozite cu matrice ceramică (carbura de siliciu, nitrura de siliciu).
După configuraţia geometrică a materialului complementar, în :
- compozite cu fibre discontinue (fibre scurte, mono sau multifilamnte) ;
-compozite cu fibre continue ;
-compozite cu particule mari (grafit, oxizi, nitruri, carburi, aliaje) acestea având dimensiuni mai mari de 1μm si diferite forme : sferică, plată, elipsoidală, neregulată ;
-compozite cu microparticule (la care materialul dispersat în matrice reprezintă 0,1μm) ;
-compozite lamelare stratificate.
După modul de distribuţie a materialului complementar, în :
-compozite izotrope, care contin elemente disperse de tip particule, granule metalice sau fibre scurte, uniform repartizate ;
-compozite anizotrope (cu proprieţăti variabile cu direcţia, la care materialul complementar este sub formă de fibre continue (insertii, împletituri), orientate unidirecţional, în plan sau în spaţiu sau fibre scurte repartizate liniar ;
-compozite stratificate, în cazul carora elementele componente sunt bidimensionale ;
-compozite cu o distribuţie dirijată a materialului dispersat, obţinute prin solidificare unidirecţională sau deformare plastică la rece.
După modul de realizare a suprafeţei de contact, în :
- compozite integrate chimic, la care interacţiunile din suprafaţa de contact sunt de natură chimică (vitroceramul, gresia silicioasă, masele refractare fosfatice);
-compozite obtinuţe prin agregare, la care predomină forţele de legatură de adeziune între componenţi ;
-compozite cu armare dispersă, care constau dintr-o matrice rigidă (9ceramicaă) sau deformabilă (metale, aliaje, polimeri) în care se înglobează materialul complementar, constituit din fibre sau particule, forţele de legatură fiind de natură fizică sau/şi chimică.
După mărimea materialului complementar, în :
-microcompozite, la care materialul dispers este la scara microscopică sub forma de fibre continue (aliniate sau impletite), fibre scurte (aliniate sau nealiniate), particule (sferice, plate, elipsoidale, alte configuratii), microparticule, structuri lamelare, retele spatiale, componente multiple ;
-macrocompozite, categorie in care se încadrează compozitele stratificate microscopic, materialele acoperite, materialele cu elemente de armare la scara macro.
După tipul materialului dispersat şi modul de distribuţie al acestuia.
O clasificare mai generală a materialelor compozite, care le prezintă într-un mod sintetic, are la bază utilizarea concomitentă a principalelor criterii prezentate anterior ; particularităţile geometrice ale materialului complementar şi modul de orientare a acestuia în matrice.
Prezentarea schematică a unei astfel de clasificări este făcută in fig. 1.1.
Fig.1.1.- Clasificarea compozitelor în funcţie de configuraţia materialului complementar şi de modul de repartizare a acestuia în matrice.
Deşi există o varietate mare de compozite care pot fi realizate, alegerea unui anumit material este dictată de o serie de condiţii concrete, între care predomină cele legate de costul de producţie şi de gradul de complexitate a tehnologiei care poate fi adoptată.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Materiale Compozite.doc
- partea economica2003.doc