Cuprins
- Anexe 2
- Bibliografie 3
- Tema 1:
- Sinteza dimensională 4
- Elemente și cuple cinematice 7
- Determinarea gradului de mobilitate 9
- Mecanismul bielă-piston 18
- 1.1 Analiza cinematică 20
- 1.2 Metoda grafo-analitică 21
- 1.3 Analiza cinetostatică 24
- Tema 2:
- Lanțuri cinematice, mecanisme 25
- Structura mecanismelor planetare 30
- Analiza cinematică 34
- Mecanism cu roți dințate cu axe fixe 40
- 2.1Analiza structurală 42
- 2.2 Analiza cinematică 43
- 2.3 Calculul elementelor geometrice ale angrenajului 45
- Tema 3
- Definirea geometrică a roții dințate cilindrice cu dinți drepți 52
- Parametrii geometrici principali ai roții dințate cilindrice exterioare cu dinți drepți 54
- Parametrii geometrici ai roții dințate pe un cerc oarecare 59
- Analiza cinematică 61
- Randamenul, transmiterea momentelor 64
- Structura mecanismelor planetare 66
- Angrenajul paralel exterior 71
- Angrenarea cu joc radial standardizat 73
- Angrenaj paralel-interior 74
- Mecanism complex cu roți dințate cu axe fixe și axe mobile 77
- 3.1 Analiza cinematică 79
- 3.2.1 Calculul raportului de transmisie: 80
- 3.2.2 Calculul turației 80
Extras din proiect
Sinteza Dimensională
Sinteza dimensională constă in determinarea parametrilor constructivi ai mecanismului pornind de la condiţiile funcţtionale pe care acesta trebuie să le realizeze. Problematica sintezei dimensionale este largă şi variată fiind determinată de rolul funcţional pe care trebuie sa l îndeplinească diverse mecanisme în maşinile din care fac parte.Condiţiile funcţionale pot fi de natură cinematică (poziţii,viteze,acceleraţii) sau dinamică (transmiterea forţelor). Modelul matematic se constituie din sisteme de ecuaţii şi/sau inecuaţii, in general, neliniare, rezolvabile prin metode numerice. Problemele de sibteză folosesc diverse procedee. Astfel, o parte dintre necunoscute se adoptă arbitrar sau din considerente independente de problema de sinteză, reducând astfel domeniul soluţiilor. Un procedeu care conduce la o soluţtie unică este acela de a formula problema de sinteză ca una de optimizare. Adoptarea funcţiei obectiv depinde de criteriul de optimizare ales. Acest criteriu poate fi legat, de exemplu, de precizia soluţiilor sau de calitatea transmiterii forţelor.
Uneori criteriul de optimizare este de natura economică, dar atunci problema de sinteză dimensională se asociază cu proiectarea organologică a mecanismului.
Un aspect interesant care intervine in sinteza dimensională este cel al mecanismelor asemenea.
Dacă dimensiunile constructive a două mecanisme cu aceeaşi structură sunt proporţionale, cele două mecanisme formează figuri asemenea.In aceasta situaţie sunt mecanismele patrulatere ABCD şi AB’C’D’ din Fig. , având lungimile elementelor proporţionale.
Funcţiile de transmitere adimensionale (ale unghiurilor, vitezelor unghiulare şi acceleraţiilor unghiulare) sunt identice pentru cele două mecanisme, iar funcţiile de transmitere ale deplasărilor, viteyelor, şi acceleraţiilor liniare sunt proporţionale. Astfel, poziţiile unghiulare ale elementelor 2 şi 3 sunt aceleaşi pentru o valoare dată a unghiului φ1. Traiectoriile descrise de puncte asemenea, aparţin bielei, sunt curbe asemenea. Daca intr-o problemă de sinteză condiţiile iniţiale sunt formulate în functie de parametrii unghiulari, ele sunt indeplinite de o infinitate de mecanisme asemenea având rapoartele lungimilor constante.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Mecanisme cu Bare Articulate.doc