Cuprins
- CUPRINS
- Consideratii generale4
- Cap.I - Calculul de predimensionare a suruburilor
- 1.1- Calculul fortei de strângere
- 1.2- Calculul fortri de predimensionare a suruburilor
- 1.3- Alegerea din STAS a suruburilor
- 1.4- Verificarea surubului
- 1.5- Dimensionarea piulitei si calculul numarului de spire la piulita
- 1.6- Randamentul surubului
- Cap.II- Alegerea motorului electric
- 2.1- Calculul puterii necesare la motor
- 2.2- Alegerea motorului electric
- Cap.III- Dimensionarea angrenajelor
- 3.1- Stabilirea rapoartelor de transmitere
- 3.2- Calculul momentului de torsiune si a turatiei la arbori
- 3.3- Dimensionarea primei trepte
- 3.3.1- Alegerea materialelor si calcului tensiunii admisibile
- 3.3.2- Factorul de corectie a încarcarii
- 3.3.3- Alegerea numarului de dinti, coeficientul de latime, unghiul de înclinare al dintelui
- 3.3.4- Distanta minima dintre arborii I si II prin limitarea presiunii de contact
- 3.3.5- Calculul modului normal minim prin limitarea tensiunii de încovoiere
- 3.3.6- Recalcularea unghiului de înclinare a dintilor
- 3.3.7- Elementele geometrice ale danturii
- 3.3.8- Gradul de acoperire
- 3.3.9 - Randamentul angrenajului
- 3.3.10- Forte în angenaj
- 3.3.11- Verificarea angrenajului
- 3.3.12- Elemente constructive
- Cap.IV-Verificarea la încalzire
- 4.1- Alegerea materialului de ungere si a sistemului
- 4.2- Randamentul total al reductorului
- 4.3- Dimensionarea carcasei
- 4.4- Calcului suprafetei carcasei
- 4.5- Verificarea la încalzire
- Cap. V- Calculul arborilor
- 5.1- Alegerea materialelor
- 5.2- Predimensionarea arborilor
- 5.3- Stabilirea schemei de calcul
- 5.4- Calculul arborelui I
- 5.4.1- Stabilirea diametrelor
- 5.4.2- Forma constructiva
- 5.4.3- Alegerea penelor
- 5.4.4- Încarcarea arborelui I
- 5.5- Calculul arborelui II
- 5.5.1- Stabilirea diametrelor
- 5.5.2- Forma constructiva
- 5.5.3- Alegerea penelor
- 5.5.4- Încarcarea arborelui II
- 5.5.5- Verificarea la oboseala în zona canalului de pana
- Cap. VI- Alegerea rulmentilor
- 6.1.- Alegerea rulmentului arborelui I
- 6.1.1- Alegerea tipului si schemei de montare
- 6.1.2- Alegerea seriei rulmentului
- 6.1.3- Calculul sarcinii dinamice echivalente
- 6.1.4- Capacitatea dinamica necesara
- 6.1.5- Dimensionarea capacelor si garniturilor
- 6.2- Alegerea rulmentului arborelui II
- 6.2.1- Alegerea tipului si schemei de montare
- 6.2.2- Calculul sarcinii dinamice echivalente
- 6.2.3- Capacitatea dinamica necesara
- 6.2.4- Dimensionarea capacelor si garniturilor
- Cap. VII- Alegerea cuplajului
Extras din proiect
Consideratii generale
Transmisiile mecanice dintre motor si masina electrica de lucru maresc sau micsoreaza viteza, respectiv momentul transmis; modifica traiectoria sau caracterul miscarii; modifica sensul sau planul de miscare; regleaza si modifica continuu viteza; sumeaza miscarea si momentele de transmis de la mai multe motoare sau distribuie miscarea la mai multe masini sau organe de de lucru; protejeaza organele masinii motoare contra suprasarcinilor.
Transmisiile mecanice pot fi prin angranare si prin frecare. Transmisiile prin angrenare(roti dintate) cu raport de transmitere constant montate în carcase închise se numesc reductoare când reduc turatia ( i > 1) si amplificatoare când maresc turatia (i < 1). Când acestea permit variatie de viteza în trepte se numesc cutii de viteze.
Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, constituie fie ca subansamble izolate, fie facând parte din ansamblul unei masini. În functie de pozitiile relative ale arborelui motor si condus, reductoarele se construiesc cu roti dintate cilindrice (când cele doua axe sunt paralele sau axiale), cu roti conice, si roti pseudoconice (când cei doi arbori sunt concurenti sau încrucisati) sau în combinatii de roti conice sau angrenaje melcate cu roti cilindrice (la rapoarte de transmitere mari).
Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta:raport de transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu încarcari de la câtiva newtoni la încarcari foatre mari, gabarit redus si randament ridicat, întretinere simpla si ieftina.
Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Reductoarele de uz general au un singur lant cinemtic- deci un raport de transmitere mic- si o carcasa independenta. În categoria reductoarelor de uz general nu intra reductoarele cu angrenaje conice si melcate ce au axele în alta pozitie decât orizontala sau verticala si respectiv unghiul dintre axe diferirit de 90°.
Reductoare cu angrenaje cilindrice
Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspândite datorita gamei largi de puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cât si a posibilitatii tipizarii si executiei în uzine specializate. În practica se întâlnesc reductoare pentru puteri pâna la 100000kW, la viteze periferice a rotilor pâna la 200m/s.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti, înclinati sau în V, cu dantura exterioara si foarte rar cu dantura interioara. Felul danturii depinde de viteza periferica a rotii si de destinatia transmisiei.
Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda la: viteze periferice reduse, când nu apar socuri si zgomot; în cazul în care nu se admit forte axiale în arbori si lagare; la cutii de viteze cu roti deplasabile.
Rotile dintate cilindrice cu dinti înclinati au în V se recomanda la angrenaje silentioase si la viteze periferice mari. Rotile dintate cu dinti în V se folosesc de preferinta, la reductoare cu dimensiuni mari pe când cele cu dinti drepti si înclinati la reductoarele mici si mijlocii. În general se prefera rotile dintate cu dinti drepti, din cauza tehnologiei si a montajului lor mai simplu.
Numarul de trepte al reductoarelor depinde de raportul de transmitere i.La reductoare cu o treapta, i = 1,2-6,3(maximum 8); la reductoare cu doua trepte i = =7,1-56(maximum 60); la reductoare cu trei trepte i = 40-180(maximum 200).
Reductoarele cu o treapta sunt folosite pentru puteri pâna la 500kW, când ungarea se face prin barbotare si pâna la 950kW, când ungerea este fortata. Randamentul este 0,98-0,99 în cazul variantei cu roti cu dinti drepti sau înclinati si 0,97-0,98 la roti dintate cu dinti în V.
Reductoarele cu doua trepte se executa practic în patru variante. Pentru o prima varianta se folosesc rapoarte de transmitere i = 7,1-56, cu randament de 0,97-0,98 si este cea mai raspândita, fiind standardizata. Datorita pozitiei rotilor, reactiunilor din reazeme sunt diferite dar din motive constructive si de exploatare, se aleg rulmenti identici pentru cele doua lagare ale aceluiasi arbore. Pentru reducerea încarcarii din reazemele arborelui intermediar este avantajos a se utiliza roti dintate cu dinti înclinati, înclinarea dintilor fiind în acelasi sens la rotile de pe arborele intermediar.
Într-o a doua varianta la puteri mari si rapoarte de transmitere i = 7,1-60 se utilizeaza reductoare cu roti dintate cu dinti în V.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organe de Masini.doc