Cuprins
- Cuprins:
- Cap. 1 Analiza datelor de bază şi stabilirea caracterului producţiei
- Cap. 2 Caracterizarea materialului şi alegerea semifabricatului
- Cap. 3 Stabilirea succesiunii aşezărilor şi fazelor pentru operaţii de prelucrare
- mecanică
- Cap. 4 Determinarea adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor interoperationale
- Cap. 5 Alegerea utilajelor şi SDV-urilor
- Cap. 6 Determinarea parametrilor operaţiilor tehnologice
- Cap. 7 Normarea tehnică a operaţiilor tehnologice
- Cap. 8 Calculul economic şi stabilirea variantei optime de proces tehnologic
- Cap. 9 Norme de tehnica securităţii muncii şi protecţia mediului
- Cap. 10 Elaborarea documentaţiei tehnologice
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din proiect
1.1 Analiza datelor de bază.
În cadrul acestei etape se au în vedere:
1. analiza caracteristicilor tehnice, a condiţiior de funcţionare şi exploatare a produsului;
2. controlul desenului şi analiza tehnologicităţii piesei. Aici se au în vedere următoarele cerinţe:
- reprezentarea corectă şi completă a piesei;
- cotarea corectă, completă tehnologică şi pe cât posibil tehnologică a desenelor;
- precizia dimensională şi calitatea suprafeţelor; cotele funcţionale trebuie să fie prevăzute cu abateri şi simbolurile câmpurilor de toleranţă, iar pentru cotele libere trebuie să se prevadă standardul sau norma după care se realizează;
- condiţii tehnice speciale şi materialul pieselor.
In urma analizei desenului de executie pentru ‘Furca” G.07.06 ce face obiectul prezentului proiect se pot face urmatoarele observatii:
A. Referitor la reprezentarea piesei desenate in proiectie ortogonala:
1- Vederea de sus (A) pentru proiectarea in plan orizontal fiind reprezentata conform STAS 614-86 si amplasata dupa directia de proiectare NU SE NOTEAZA
2 - Ruptura, in vederea principala (din fata), trebuie reprezentata in apropierea gaurii φ16D8 – fiind necesara numai pentru cotarea tesiturii de 1x45o.
Reprezentarea rupturii in pozitia actuala creeaza ambiguitate in forma piesei referitor la executia prelucrarii unghiului de 15o, care poate fi interpretat ca tesitura obtinuta prin frezare (vezi fig. 1) sau prin strunjire (vezi fig. 2).
B. Referitor la cotarea conform SR ISO 129:1994
1 – Nu este necesar a se a se indica cota de 7,5 mm – pe desen, rezultand din axa de simetrie a frezarii de 15D11.
2 – Nu se coteaza sanfrenul de 1,2x45o – este reglementat prin STAS-urile de executie a filetului.
3 – Degajarea filetului nu este obligatory a se cot ape desen, fiind sufficient a se indica “Degajarea filetului N (normala) conform STAS 3508/1-86; daca totusi se doreste cotarea degajarii (din motive obiective) tehnologic nu se coteaza fundul degajarii (4 mm) si cota de unde incepe evecutia unghiului degajarii (45o), cota rezultand din prelucraea la dimensiunea de φ21h13.
4 – Materialul piesei se va nota C45 conform SREN 10083-2+A1-2002 in loc de OLC 45
3 – Piesa fiind la scara 1:1 se poate observa notarea eronata adoua cote, astfel cota 125 mm este de fapt 115 mm si cota 60 mm care de fapt este de 50 mm
C. Referitor la conditiile tehnice
1 – Trebuie specificat tipul si ajustajul filetului metric de exemplu: Filet metric conform STAS 6564-84 cu precizia filetului conform STAS 8165-82 pe desen – M24x2-6g/stg.
2 – Referitor la tolerante generale de executie trebuie specificat “Tolerante generale conform ISO 2768 mK”.
In urma analizei desenului si a observatiilor facute anterior se impune modificarea configuratiei desenului ca in fig. 3
1.2 Stabilirea caracterului producţiei
In constructia de masini si utilaje sunt trei tipuri principale de productie si anume: productie individuala sau de unicate, productia de serie si productia de masa. Acesre tipuri de productie se aleg in functie de: volumul productiei, complexitatea constructive si tehnologica a acestora, stabilitatea in timp a fabricatiei, caracterul utilajelor, dispozitivelor si sculelor utilizate, modul de amplasare a utilajelor, productivitatea fabricatiei, calificarea muncitorilor,etc.
Tipul productiei Volumul productiei, buc/an pentru piese avand masa mp: Limitele indicatorului ki
<5 kg 5…10 kg 10…100 kg
Individuala Pana la 100 Pana la 10 Pana la 5 -
Serie mica 100…500 10…200 5…100 > 20
Serie mijlocie 500…1000 200…500 100…300 10…20
Serie mare 1000…50000 500…5000 300…1000 1…10
De masa Peste 50000 Peste 5000 Peste 1000 ≤ 1
Având în vedere că masa unei piese este mp = 0,455 kg, iar numărul de piese executate este de 10 de bucăţi producţia este individuala.
Conținut arhivă zip
- Proiect Fabricarea Utilajului Petrolier si Petrochimic
- Bibliografie.doc
- Cap 1.doc
- Cap 2.doc
- Cap 3.doc
- cap 4 film tehnologic.doc
- Cap 4.doc
- cap 5 tabel scule1.doc
- Cap 5.doc
- Cap 6 continuare.doc
- Cap 6.doc
- cap 7 Tabel 7.1.doc
- Cap 7.doc
- Cap 8.doc
- Cap 9.doc
- Cap10.2.doc
- Cap10.3.doc
- Cap10.4.doc
- Cap10.5.doc
- Cap10.6.doc
- Cap10.doc
- Concluzii.doc
- coperta cu numele lui bobi.doc
- coperta int.doc
- Cuprins.doc
- Filmul tehnologic.doc
- ~$Cap 1.doc
- ~$Cap 4.doc
- ~$Cap 5.doc
- ~$Cap 6.doc
- ~$Cap 7.doc
- ~$Cap 8.doc
- ~$Cap 9.doc
- ~$p 4 film tehnologic.doc
- ~$p 6 Tab scule6.doc
- ~$p 6 Tab scule7.doc
- ~$p 6 tabel scule1.doc
- ~$p 6 tabel scule2.doc
- ~$p 6 tabel scule4.doc
- ~$p 7 continuare.doc
- ~WRL0001.tmp
- ~WRL0002.tmp
- ~WRL0003.tmp
- ~WRL0004.tmp
- ~WRL0005.tmp
- ~WRL0006.tmp
- ~WRL0007.tmp
- ~WRL0008.tmp
- ~WRL0009.tmp
- ~WRL0478.tmp
- ~WRL0795.tmp
- ~WRL1664.tmp
- ~WRL2079.tmp
- ~WRL2221.tmp
- ~WRL2602.tmp
- ~WRL2734.tmp
- ~WRL2802.tmp
- ~WRL3122.tmp
- ~WRL3716.tmp