Proiectarea unei Sonde de Foraj Petrolier

INTRODUCERE

Necesitatea acoperirii consumului de gaze, dar mai ales de petrol, a determinat declansarea unor operatii de prospectare intensa, extinderea facându-se si în apele unor lacuri, mari si oceane. Din informatiile de pâna acum rezulta ca rezervele de petrol aflate sub nivelul apelor (în special în mari si oceane) sunt estimate la aproximativ 28% din rezervele mondiale, fapt care a determinat amorsarea unor lucrari de foraj în peste 100 de tari.

Asa cum era de asteptat, consumul de combustibil marcheaza o continua crestere; ritmul de crestere este estimat la 4% pe an, dar tinând seama de perspectiva dezvoltarii unor tari care în prezent consuma foarte putin, este de asteptat o crestere a acestuia.

Principalele zacaminte puse în evidenta si exploatate rentabil se afla în Golful Mexic, unde suprematia o detin S.U.A. si Mexicul.

În Marea Nordului sunt cantonate zacaminte supergigant de peste 600 milioane tone de petrol.

În Orientul Mijlociu principalele structuri petrolifere sunt situate în Golful Persic si în Golful Arabic. Principalele state care beneficiaza de existenta acestora în zona sunt Arabia Saudita, Iran, Abu-Dhabi, Quatar, Dubai.

Privitor la Africa principalele zacaminte sunt cantonate în platforma Nigeriana si în platforma continentala din vestul Africi.

Asia de sud-est are ca principal producator Indonezia cu principalele santiere în insula Jawa.

Privitor la Marea Neagra, din punct de vedere geologic platforma continentala a Marii Negre se încadreaza în Platforma Moesica: la nord este delimitata de falia Peceneaga-Camena, iar la sud, de Depresiunea Varna. Formatiunile geologice întâlnite în procesul de foraj sunt: Cuaternar, Pliocen, Sarmatian, Cretacic, Jurasic, Triasic si Permo-Carbonifer. Peste adâncimea de 5.500 m este de presupus intrarea în fundamentul cristalin.

Tectonic, exista trei blocuri:

- nordic, delimitat de falia Paceneaga-Camena si Capidava-Canara;

- central, mai coborât decât primul si delimitat de falia precedenta si falia Eforie-Topraisar;

- sudic, cazut sub forma unui sinclinal care se continua catre Varna.

În general, forajul de pe platforme situate în largul marii prezinta unele particularitati care vizeaza, în special, conditiile de lucru, si anume: valuri înalte, vânturi puternice, curenti marini, hula, etc. Tehnologia de foraj propriu-zisa nu are însa deosebiri substantiale în comparatie cu metodele clasice.

Sub 75 m adâncime temperatura este constanta de 7-8 0C. Vanturile predominante sunt din directia N-NV cu 5-6 grade pe scara Beaufort, cu viteza de 160 km/h. Valurile au amplitudinea maxima de 12 m si perioada de 10 s.

Tinându-se cont de costul ridicat al lucrarilor, investigatiile marine trebuie sa fie cât mai exacte. Prospectarea zonelor de sub nivelul marii se face prin metode seismice, magnetice, gravimetrice si carotaj mecanic. În Marea Neagra s-a folosit cu deosebit succes tehnica înregistrarii campurilor seismice.

Metodele actuale de investigare, desi moderne,nu dau întotdeauna rezultatele scontate, de aceea rezultatele obtinute trebuie rigulos verificate ca investigatiile pentru descoperirea unor presupuse zacaminte sa fie cât mai exacte.

În aceste conditii trebuie sa ne asteptam la cautari îndelungate (unele zacaminte au fost puse în evidenta abia dupa zeci de foraje), în vederea descoperirii unor zacaminte de hidrocarburi.

CAPITOLUL 1

GEOLOGIA STRUCTURII

Structura Lebada Vest, din punct de vedere geologic-regional apartine platformei continentale românesti a Marii Negre, fiind situata la circa 75 km NE de orasul Constanta, le flancul nard-estic al Depresiunii Istria, continuarea în domaniul marin a Bazinului Babadag. Lucrarile de foraj executate pâna în prezent au pus în evidenta acumulari industriale de hidrocarburi în depozitele Eocenului si Albianului, clarificând în buna masura aspectele lito-stratigrafice si structurale sub care se dezvolta sedimentarul ce alcatuieste Lebada Vest.