Sisteme integrate de mentenanță

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Mecanică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 20 în total
Cuvinte : 4370
Mărime: 1.23MB (arhivat)
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Valentin Ditu
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA INGINERIE TEHNOLOGICĂ ȘI MANAGEMENT INDUSTRIAL INGINERIA ȘI MANAGEMTUL CALITĂȚII

Cuprins

  1. 1. Introducere 3
  2. 2. Componente majore 3
  3. 2.1. Descriere funcționare 4
  4. 2.2. Funcțiile compartimentelor 5
  5. 3. Diagrama de proces 8
  6. 4. Verificarea epuratorului 11
  7. 4.1. Verificarea componentelor de epurare 11
  8. 5. Întreținerea și inspecția suflantei 15
  9. 6. Panoul de control 18
  10. 7. Perioade de inspecție a stației de epurare 18
  11. 8. Măsuri împotriva scăderii performanțelor epurării 19
  12. 9. Bibliografie 20

Extras din proiect

1. Introducere

Stațiile de epurare CN tratează apele menajere provenite de la toalete, bucătării, băi și spălătorii. Acestea pot deservi comunități până la 500 de persoane. Stațiile de epurare CN pot fi realizate din material plastic ramforsat cu fibră de sticlă (FRP) sau beton hidroizolat, în sistem modular sau monobloc, care pot funcționa atât la suprafață, cât și subteran (îngropate).

În comparație cu sistemele convenționale (puțuri absorbante, care de altfel intră în contradicție cu legislația actuală de mediu), acest epurator asigură un tratament performant, având în componență 3 trepte de sedimentare, 2 trepte de biodegradare bacteriologică cu aerare, treaptă de sedimentare finală și clorinare.

2. Componente majore

Descriere funcționare

Influentul preluat din rețeaua de canalizare este introdus în instalație prin intermediul conductei de intrare, după care este filtrat grosier pentru îndepărtarea corpurilor mari. Separarea și sedimentarea se fac gravitațional sau prin flotare în compartimentele de separare-sedimentare 1, 2 si 3 care au și rolul de digestie anaeroba și denitrificare a nămolului recirculat.

Compartimentele 4,5 cu un volum egal cu 0,6 – 0,8 din debitul mediu zilnic, realizează reducerea prin digestie aeroba a substanțelor organice aflate încă în suspensie prin contactul cu microorganismele aflate pe biopelicula formată pe filtrele catalitice tip fagure. O suflantă externă produce aerarea cu un volum de aer suficient de mare pentru optimizarea procesului de oxidare biologică, proportional cu cantitatea de CBO 5 din apele de tratat.

Datorită fenomenului de îngroșare în timp a biopeliculei care conduce la scăderea randamentului digestiei aerobe,aceste compartimente sunt prevăzute și cu sisteme de eliminare a surplusului de biopeliculă prin îndepărtare cu aer sub presiune și recirculare către compartimentele de separare-sedimentare.

Compartimentul 5 realizează sedimentarea solidelor provenite din procesul de digestie aeroba într-un volum de aproximativ 0,15 – 0,25 din debitul mediu zilnic. Nămolul produs se recirculă către compartimentele primare de unde ciclul se reia.

Compartimentul 6 are funcția de dezinfecție, adică eliminarea microorganismelor reziduale prin contact controlat cu tablete de clor în cadrul unui dispozitiv special și descărcare a efluentului gravitațional sau prin pompare către conducta de iesire.

Recircularea nămolului în exces din compartimentele de aerare și sedimentare finală către prima camera de sedimentare se face automat.

FUNCȚIILE COMPARTIMENTELOR

Compartimentele de sedimentare-separare

Separă prin decantare solidele în suspensie, inclusiv hârtia de toaletă din apele menajere deversate, favorizează digestia anaeroba și denitrificarea namolului recirculat din decantorul final. Volumul compartimentelor și deci timpul de retenție a apei uzate este calculat pentru a permite sedimentarea inclusiv a suspensiilor foarte fine și stocarea nămolului în exces pentru perioade lungi de 6-12 luni.

Compartimentul de contact cu aerare

Apa provenită din compartimentele de sedimentare este oxigenată prin intermediul unor bule fine de aer furnizate de difuzori și antrenată într-un flux controlat care spală uniform biopelicula cu bacterii aflate pe suprafata de contact tip figure, astfel încat sunt asigurate condiții optime pentru digestia aeroba.

Spuma aparută mai ales la începutul funcționarii ca urmare a timpului insuficient pentru dezvoltarea biopeliculei, este eliminată cu ajutorul unor pulverizatoare de apă provenita dintr-un bazin de socare aflat între decantorul final și compartimentul de dezinfectie, acționate printr-o pompa electrică submersibila de

câte ori este nevoie. Nămolul produs în acest compartiment în urma biodegradării bacteriologice, dar și prin îndepărtarea regulată cu dispozitivul de curățare a biopeliculei în exces, este recirculat printr-o pompă cu aer actionată manual în primul bazin de sedimentare, unde se produce denitrificarea cu ajutorul bacteriilor anaerobe prezente în nămolul activ.

Compartimentul de sedimentare finală

Apa tratată în compartimentul de contact cu aerare este transferată gravitational în compartimentul de sedimentare finală de tip Hopper cu pereti înclinati, iar supernatantul este transferat către compartimentul de dezinfecție peste pragul de scurgere al deversorului cu dinți de fierăstrău. Atât namolul cât și spuma în exces sunt recirculate în primul bazin de sedimentare prin intermediul unor pompe acționate cu aer și controlate de un temporizor electronic.

Preview document

Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 1
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 2
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 3
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 4
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 5
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 6
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 7
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 8
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 9
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 10
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 11
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 12
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 13
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 14
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 15
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 16
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 17
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 18
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 19
Sisteme integrate de mentenanță - Pagina 20

Conținut arhivă zip

  • Sisteme Integrat de Mentenanta.doc

Alții au mai descărcat și

Dispozitv de centrare și fixare de tip dorn cu pene și lamele cu acționare mecanizată

1.MEMORIU TEHNIC Dispozitivul reprezinta un component auxiliar al unui sistem tehnic, constituind o unitate din puctul de vedere functional,...

Magazin de scule tip lanț pentru mașina de frezat

Sa se proiecteze LC de actionare a unui magazine de scule tip lant pentru scule de frezat: -30 scule ISO40 cu cotele de gabarit: 400x125...

Tehnologia de fabricație a reperului pinion conic

CAPITOLUL 1 ANALIZA DATELOR DE BAZĂ ŞI STABILIREA CARACTERULUI PRODUCŢIEI I.1. Analiza datelor de bază; analiza desenului de execuţie Analiza...

Proiectarea procesului tehnologic și matriță sau ștanță pentru o piesă cilindrică

Sa se proiecteze procesul tehnologic si stanta sau matrita pentru obtinerea piesei din figura 1. Materialul utilizat este TDA3 ( tabla decapata...

Te-ar putea interesa și

Studii și Cercetari Privind Implementarea Conceptului TPM în Industria Auto din România

1. INTRODUCERE Necesitatea de a realiza activităţi de mentenanţă porneşte de la faptul că există procese de uzură. Uzura este un proces tehnic,...

Aspecte generale privind mentenanța aeronavelor dintr-o companie de transport civil

Introducere Sfârşitul anilor ’70 a fost teatrul unei mini-revoluţii industriale. Până atunci, era suficientă întreţinerea echipamentelor...

Organizarea calității totale a produselor la SC Agricola Internațional SA Bacău

INTRODUCERE Continutul conceptului de „calitate totala” Satisfacerea cerintelor clientilor prin cresterea calitatii produselor si serviciilor...

Analiza sistemului de management al calității la SC Herman Ploiești

INTRODUCERE Bazele teoretice ale managementului calităţii au fost puse începând cu anii '50 pe baza lucrărilor şi cercetărilor elaborate de...

Strategie Concurențială

Lucrarea de fata prezinta o analiza a industriei petroliere din România din punct de vedere a pozitionarilor strategice alese de companiile din...

Ingineria Produsului

1.1 Introducere In ansamblul lor, sistemele de productie sunt intr-o profunda schimbare, iar aceasta este determinata de o serie de factori...

Impactul Noii Economii asupra Mediului de Afaceri și a Problemelor Socio-Politice

Introducere Denumirea de „Noua Economie” a fost dată pentru prima oară de publicaţia Business Week în 1996 în contextul unei realităţi complexe...

Piața aplicațiilor ERP în România

Introducere Transformările din mediul organizaţional al întreprinderilor şi progresele rapide înregistrate de tehnologiile informaţionale impun...

Ai nevoie de altceva?