Studiul Comparativ al Metodelor de Evaluare a Calității

1. ESTIMAREA CANTITATIVA IN BENCHMARKING

Termenul de benchmarking externe pot fi comparate şi un rezultat al diferenţelor semnificative poate fi analizat şi luat în considerare. Acest rezultat oferă oportunitatea ajungerii la cele mai bune practici. Totuşi, benchmarkingul nu reprezintă doar o investigare de ordin cantitativ, ci el determină şi ce practici sunt folosite pentru a conduce la îmbunătăţirea performanţei. În consecinţă, benchmarking-ul nu este doar un studiu al concurenţei, ci este un proces de determinare a eficienţei liderilor dintr-un sector prin măsurarea rezultatelor lor.

Studiul de benchmarking poate fi aplicat oricărei faţete a unei afaceri. Astfel, el poate fi aplicat la nivelul oricăror întreprinderi, tuturor produselor şi serviciilor, poate fi aplicat procesului de fabricare a bunurilor şi serviciilor, în mare, el poate fi aplicat tuturor practicilor şi metodelor ce contribuie la realizarea bunurilor şi serviciilor până la satisfacerea nevoilor clienţilor. La nivelul funcţiunilor, pot fi supuse anchetei de benchmarking: funcţiunea comercială, de calitate, gestiunea relaţiei cu clienţii, funcţiunea sistemului de informare, funcţiunea achiziţii, etc. De asemenea, procese precum: „determinarea nevoilor clienţilor”, „dezvoltarea noilor produse”, „implicarea personalului” pot face obiectul unui studiu de benchmarking.

Conduita unei astfel de abordări vizează ameliorarea considerabilă a performanţelor unei companii (salturi de performanţă – în principal de productivitate şi de competitivitate), conduce la creşterea eficienţei, accelerează şi orientează managementul, forţează compania să privească mai departe şi, într-un final, sfârşeşte prin ameliorarea nivelului de satisfacţie al clienţilor. Multi-sectorialitatea acţiunii de benchmarking, adică faptul că organizaţia îşi apleacă privirea şi asupra altor sectoare de activitate, conduce la ameliorarea eficienţei acesteia.

Atunci când se face un test, benchmarkul este foarte important. El trebuie să fie potrivit pentru ceea ce vrem să testăm şi trebuie să ofere rezultate semnificative din punct de vedere al sistemului care se testează. Al doilea lucru capital ce deosebeşte un test bun de unul care poate fi contestat este tipul benchmarkului: sintetic sau analitic. Sintetic înseamnă că programul folosit pentru testare a fost scris de la bun început cu scopul de a testa ceva. Analitic înseamnă că se foloseşte un program care a fost conceput cu un alt rol decât cel de a fi folosit pe post de benchmark, dar poate fi utilizat şi pentru aceasta.

2. METODE MULTICRITERIALE DE ANALIZĂ ŞI PROGNOZĂ SPECIFICE BENCHMARKURILOR

Predicţii asupra aspectelor cantitative de apreciere a calităţii produselor

Extrem de dificile prin conţinut şi foarte importante prin consecinţele lor asupra aspectelor de apreciere a calităţii noilor produse, metodele de predicţie şi estimare a efectelor economice privind asimilarea produselor calitativ superioare, obligă cercetătorul şi desigur proiectantul la o atenţie deosebită şi o competenţă profesională de nivel ştiinţific foarte ridicat. La fundamentarea deciziilor de alegere a variantelor optime de dezvoltare şi asimilare de noi produse, trebuie să se ţină seama de necesitatea asigurării unor efecte economice superioare la producător, în condiţiile unei calităţi deosebite a produselor la beneficiar, de asemenea, de necesitatea ca eficienţa testată la producător să se manifeste ca atare în aşa fel încât la nivelul întregii unităţi să se obţină supremaţia pe piaţă a produsului lansat.