Șublerul de Adâncime

Argument

Printre cele mai importante ramuri ale stiintei, economiei si fizicii este metrologia, fiind studiata din antichitate ,surprinzandu-ne pe zi ce trece cu inovatiile ei., cuprinde aparat si instrumente de masura si control.

Unul dintre aceste aparate este sublerul deoarece este unul din cele mai utilizate aparate de masura si control. Se foloseste atat in intreprinderi cat si in loboratoare de metrologie din scoli sau alte incinte.

Mi-am ales acest aparat care masoara lungimea grosimea si chiar adancimea pentru a-mi dezvolta cunostiintele cat mai profound din punct de vedere metrologic.

In concluzie putem afirma faptul ca sublerele sunt printre cele mai importante aparate de masura si control.

Introducere

In sec XVIII –lea s-au stabilit unitati de măsura pentru anumite mărimi, iar ca punct de plecare in acest domeniu, baza pregătirii profesionale a lucrătorului o constituie metrologia generala.

Metrologia cuprinde toate aspectele teoretice şi practice referitoare la măsurări, oricare ar fi precizia acestora, în orice domeniu al ştiinţei sau tehnologiei.

. In epoca actuala tehnica modernă a sporit considerabil complexitatea aparatelor necesare proceselor de producţie.

În majoritatea cazurilor măsurarea este cea care constituie sursa primară a acestor informaţii. Măsurarea este inclusă în cele mai diverse acţiuni. În tehnologia contemporană măsurarea a devenit o componentă esenţială, prezentă în toate etapele, de la concepţie la control final, hotărâtoare pentru calitatea oricărui produs.

Majoritatea domeniilor de activitate ( cercetare, industrie, comerţ, sănătate, învăţământ etc.) necesită determinări pe bază de măsurări efectuate cu ajutorul mijloacelor de măsurare.

Aceste determinări asigură de fapt calitatea produselor şi a serviciilor

I NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE METROLOGIE

1. Noţiuni generale de metrologie

Pentru ca această activitate de metrologie să se desfăşoare în mod unitar pe teritoriul ţării şi în concordanţă cu reglementările internaţionale în vigoare prin Ordonanţa Nr. 12/1992 emisă de Guvernul României s-a înfiinţat Biroul Român de Metrologie Legală (BRML), având în subordine Institutul de Metrologie (INM). Ordonanţa nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie prevede:

1.Obligativitatea utilizării unităţilor de măsură legale.

Baza este Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură, cu simbolul SI.

Unităţile de măsură legale sunt:

A. Unităţi fundamentale: metru (m), kilogram (kg), secunda (s), amper (A), kelvin (K), mol (mol) şi candela (cd), care corespund celor şapte mărimi fundamentale (lungime, masă, timp, intensitatea curentului electric, temperatura termodinamică, cantitatea de substanţă şi intensitatea luminoasă).

B. Unităţi suplimentare: radian (rad) şi steradian (sr), pentru unghi plan, respectiv unghi solid.

C. Unităţi derivate: obţinute pe baza unităţilor fundamentale şi suplimentare.

D. Unităţi de măsură care nu fac parte din SI, dar sunt folosite împreună cu cele din Sistemul Internaţional sau sunt menţinute temporar.

Denumirile, simbolurile, definiţiile şi regulile de utilizare a unităţilor de măsură legale, a multiplilor şi a submultiplilor acestora se stabilesc prin standarde de stat. In cadrul contractelor pentru export încheiate cu parteneri externi, la cererea acestora, se pot folosi şi alte unităţi de măsură convenite între părţi.

2.Definiţia noţiunii de ‚,mijloc de măsurare”: toate măsurile, aparatele, dispozitivele, instalaţiile, precum şi mostrele de materiale şi substanţele care materializează şi conservă unităţi de măsură şi furnizează informaţii de măsurare.

3.Obligaţia şi răspunderea tuturor utilizatorilor pentru asigurarea exactităţii, întreţinerii, funcţionării corecte şi trasabilităţii* mijloacelor de măsurare pe care le folosesc în cadrul activităţii lor.(*Trasabilitatea constituie proprietatea rezultatului unei măsurări sau a valorii unui etalon de a putea fi raportat la referinţe stabile, de regulă, etaloane naţionale şi internaţionale, prin intermediul unui lanţ neîntrerupt de comparări, având incertitudini determinate.)

4.Sistemul naţional de etaloane şi transmiterea unităţilor de măsură.

Etaloanele sunt mijloace de măsurare destinate să definească, să realizeze, să conserve sau să reproducă unităţile de măsură, în scopul de a le transmite altor mijloace de măsurare. Etaloanele naţionale împreună cu celelalte etaloane atestate din România formează Sistemul Naţional de Etaloane şi constituie baza ştiinţifică, tehnică şi legală, de referinţă, a tuturor măsurărilor efectuate pe întreg teritoriul ţării, precum şi în relaţiile economice şi tehnico-ştiinţifice cu alte ţări.

În scopul asigurării uniformităţii, a exactităţii şi legalităţii măsurărilor, mijloacele de măsurare sunt cuprinse în mod obligatoriu în acţiunea de transmitere a unităţilor de măsură (prin etaloane sau verificare metrologică). Această acţiune se realizează de către laboratoarele de metrologie şi persoane autorizate.

5.Controlul metrologic al statului.

Se realizează prin: autorizări, aprobări de model, avizări de punere în funcţiune, etalonări, verificări metrologice iniţiale şi periodice, verificări după reparare sau modificări, verificări şi testări inopinate, supraveghere metrologică.

Se supun controlului metrologic al statului măsurile care se încadrează în următoarele categorii:

măsurările efectuate în cadrul tranzacţiilor comerciale;

măsurările efectuate în cazul mărimilor ce afectează interesele cetăţenilor: concentraţia de zahăr sau/şi alcool în băuturi, concentraţia de grăsimi în lapte şi unt, masa hectolitrică şi umiditatea cerealelor, concentraţia de alcool din sânge, viteza autovehiculelor, şi altele;.

măsurările din domeniul sănătăţii şi al protecţiei mediului înconjurător;

măsurările legate de preambalarea produselor;

alte măsuri din domeniile care pot afecta sănătatea şi securitatea persoanelor şi protecţia mediului.

Deţinătorii de mijloace de măsurare sunt obligaţi să asigure legalitatea acestora şi să le declare anual la organele BRML, pentru luarea în evidenţa şi supraveghere metrologică.

Încălcarea prevederilor legale din domeniul metrologic atrage după sine răspunderea materială, civilă, contravenţională sau chiar penală, după caz.