Tehnologii și sisteme de fabricație

Cap. I. Analiza desenului de executie si a tehnologicitatii piesei

Piesa reprezentata în desenul de executie este: "Flansa profilata".

Verificarea existentei si corectitudinii vederilor, sectiunilor si cotelor

Desenul de executie a fost realizat la scara 1:2, astfel încât sa aiba o reprezentare clara si sa se execute cât mai usor posibil.

Deoarece piesa care trebuie sectionata nu este deosebit de complicata din punct de vedere tehnic, sa realizat o singura sectiune transversala si o vedere de sus. Sectiunea evidentiaza dimensiunile de gabarit ale piesei, cotele alezajelor si gaurilor, precum si unghiurile de înclinare si razele de racordare.

Cotele de pe desenul de executie sunt înscrise clar si vizibil. Toate cotele sunt date în milimetrii. De asemenea nu exista elemente care sa nu fie cotate sau a caror dimensiune sa nu poata fi dedusa.

Verificarea existentei conditiilor de precizie si a rugozitatilor suprafetelor

Prelucrarea mecanica a piesei trebuie sa se faca cu o anumita precizie. Precizia prelucrarii se caracterizeaza prin precizia suprafetelor prelucrate si prin calitatea suprafetelor prelucrate ( microgeometria suprafetelor). [2]

Tolerantele dimensiunilor interioare si exterioare sunt indicate pe desenul de executie prin valorile numerice ale abaterilor limita de la dimensiunea nominala. Pe desen au fost înscrise mai multe tolerante.

Pe desenul de executie a fost înscrisa o singura rugozitate obligatorie.

Abaterile de forma sunt abateri de la forma geometrica corecta a pieselor. Aceste abateri pot fi abateri de la forma cilindrica corecta (ovalitate, nerectilinitate, conicitate), abateri de la suprafete plane (neplaneitate, neparalelism, neperpendicularitate), etc. [2] Pentru piesa Flansa profilata, pe desenul de executie nu s-au dat indicatii pentru abaterile de forma, deci aceste abateri de forma se vor putea executa cu abateri de forma maxima, limitate de câmpul de tolerante ale diametrelor.

Determinarea clasei de precizie a piesei

În general, marimea tolerantei se stabileste astfel încât sa se asigure functionalitatea piesei. Alegerea marimii tolerantei trebuie sa se faca, însa, tinând seama si de urmatoarele criterii: criteriul costului, criteriul intensitatii uzurii piesei, criteriul interschimbabilitatii, criteriul marimii seriei de fabricatie. [1]

Marimea tolerantelor si treptele de tolerante pentru piesa proiectata s-au ales din tabelul 13.3. [1], pag. 269, astfel:

pentru d = 160 mm, alegem toleranta T = 0,06 mm, rezulta clasa de precizie IT8;

pentru d = 27 mm, alegem toleranta T = 0,025 mm, rezulta clasa de precizie IT8;

pentru d = 42 mm, alegem toleranta T = 0,03 mm, rezulta clasa de precizie IT7;

pentru d = 67 mm, alegem toleranta T = 0,3 mm, rezulta clasa de precizie IT11.

Corelatia dintre clasele de precizie si marimea rugozitatii prescrise

Din cercetarile experimentale si statistice asupra suprafetelor de montaj care formeaza ajustaje s-a constatat ca fiecarei clase de precizie si fiecarui ajustaj îi corespunde, în cazul unei prelucrari rationale si economice, o anumita rugozitate a suprafetei, care depinde de toleranta de fabricatie si de cota nominala a suprafetei. [2]

Alegerea caracteristicilor rugozitatii unei suprafete se face tinând seama de influenta pe care o are rugozitatea asupra calitatii produsului (functionalitate, durabilitate, rezistenta, precizie, aspect, etc.), precum si asupra economicitatii fabricatiei produsului. [2]

Corelatia dintre rugozitati si precizia dimensionala a fost aleasa din [3] si, pentru piesa proiectata, este urmatoarea:

pentru d = 160 mm si clasa de precizie IT8, rezulta Ra = 3,2.

pentru d = 27 mm si clasa de precizie IT8, rezulta Ra = 3,2.

pentru d = 42 mm si clasa de precizie IT7, rezulta Ra = 1,6.

Pentru suprafetele nefunctionale s-a prescris rugozitatea generala, facultativa de Ra = 12,5.

Tehnologitatea piesei

Tehnologitatea este însusirea (caracteristica) unei piese prin care aceasta se poate executa cu consumuri minime de materiale si manopera. [4]

Forma si dimensiunile unei piese sunt determinate în principal de conditiile de functionare. Pentru aceleasi conditii de functionare se pot realiza diverse variante constructive, dar proiectantul trebuie sa asigure, prin forma adoptata, prelucrarea cea mai usoara si cu cost minim. Complexitatea procesului de prelucrare mecanica depinde de forma piesei, deoarece, în functie de pozitia, complexitatea si precizia impusa suprafetelor supuse prelucrarii, se pot utiliza, în anumite conditii de eficienta, anumite procedee de prelucrare. [4]

Acea forma a piesei care poate îndeplini rolul functional si care se poate obtine în urma celui mai simplu proces tehnologic de prelucrare, se defineste ca forma functional tehnologica. [4]

Formele piesei "Flansa profilata" corespund cerintelor tehnologice din urmatoarele motive:

- alezajul precis este patruns;

- alezajele sunt perpendiculare pe suprafetele plane;

- nu exista alezaje oblice;

- alezajele filetate au canale pentru iesirea sculei.

Cap. II. Stabilirea caracterului productiei

În industria constructoare de masini, tipul de productie este determinat de un ansamblu de factori interdependenti care caracterizeaza productia la un moment dat, dintre care cei mai importanti sunt:

- complexitatea fabricatiei;

- stabilitatea în timp a fabricatiei;

- volumul productiei;

- nivelul si formele specializarii productiei, etc.

Pentru a determina tipul de productie, pentru piesa proiectata, vom utiliza datele din tabelul urmator: