Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4

Proiect
9.3/10 (6 voturi)
Domeniu: Mecanică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 49 în total
Cuvinte : 9814
Mărime: 392.17KB (arhivat)
Publicat de: Doru Matei
Puncte necesare: 11
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lungu Ioan
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SPECIALIZAREA :I.E.D.M. Sa se proiecteze tehnologia de prelucrare a reperului ''flansa ovala_1''

Cuprins

  1. CUPRINS
  2. Cap.1. Analiza desenului de executie si tehnologitatea piesei&pag.4.
  3. 1.1. Stabilirea preciziei de executie apesei
  4. 1.2. Evidentierea calitatii suprafetei
  5. 1.3. Verificarea corectitudinii reprezentarilor si a cotarii
  6. 1.4. Evidentierea conditiilor tehnice prescrise
  7. Cap.2. Stabilirea tipului de productie &pag.6.
  8. Cap.3. Determinarea modului de obtinere a semifabricatului.pag.8.
  9. (Se vor lua in calcul doua variante si se va alege cea mai buna)
  10. Cap.4. Stabilirea succesiunii preliminare a operatiilorpag.17.
  11. Cap.5. Alegerea masinilor unelte.pag.20.
  12. Cap.6. Alegerea sculei aschietoare.&.pag.21.
  13. 6.1. Alegerea materialului pentru scule
  14. 6.2. Alegerea sculelor
  15. Cap.7. Determinarea adaosurilor de prelucrare.pag.23.
  16. Cap.8. Determinarea parametrilor regimului de aschiere.&.&pag.25.
  17. Cap.9. Normarea tehnica&&.pag.38.
  18. 9.1. Normarea tehnica la operatia de strunjire
  19. 9.2. Normarea tehnica la oeratia de gaurire
  20. 9.3. Normarea tehnica la oeratia de filetare
  21. Cap.10. Intocmirea documentatiei tehnologice.pag.48.
  22. (Planul de operatii)
  23. Bibliografie.&.pag.49.

Extras din proiect

TEMA PROIECTULUI:

Sa se realizeze tehnologia de prelucrare a piesei

Flansa ovala, avându-se în vedere un lot de 500 de bucati.

CAPITOLUL 1.

ANALIZA DESENULUI DE EXECUTIE SI TEHNOLOGICITATEA PIESEI

Desenul de executie evidentiaza forma, dimensiunile, conditiile tehnice pentru obiectul de fabricatie pentru elementele lui componente (ansamblu de toate gradele, componente). Desenul de executie trebuie sa contina toate datele necesare proiectarii proceselor tehnologice de fabricatie a piesei si anume: numarul de vederi si sectiuni necesare reprezentarii clare a constructiei piesei, cu întelegerea tuturor detaliilor de forma, precum si cotelor, tolerantele si conditiile tehnice privind precizia formei si precizia reciproca a suprafetelor; prescriptiile de rugozitate pentru toate suprafetele ce se prelucreaza; indicatii privind calitatea materialului si a metodei de obtinere a semifabricatului; unele indicatii tehnologice privind prelucrarea mecanica a piesei, asamblarea, tratamente termice intermediare, duritatea piesei, conditiile de control final, etc. Desenul de executie incomplet sau cu date eronate poate duce la proiectarea necorespunzatoare a proceselor tehnologice si la aparitia rebuturilor. De aceea, înainte de a se efectua proiectarea procesului tehnologic se impune, studierea amanuntita a desenului de executie, si daca este cazul, de comun acord cu proiectantul produsului se vor face corecturile necesare.

Tehnologicitatea piesei se apreciaza în masura în care masina este realizata în asa fel, încât pe de o parte, sa satisfaca în totalitate cerintele de natura tehnico-functionala si sociala, iar pe de alta parte, sa necesite cheltuieli minime de munca vie si materializata. Se poate observa faptul ca tehnologicitatea, se refera de fapt la doua aspecte:

a) Tehnologicitatea de exploatare, care priveste latura utilizarii masinii sau produsului respectiv;

b) Tehnologicitatea de fabricatie legata de masura în care produsul poate fi obtinut cu un cost minim al executiei, cu un volum redus de munca, cu un consum scazut de materiale, etc.

c) Tehnologicitate de reparare.

In principiu, se considera ca o piesa este tehnologica daca:

- Este posibila asimilarea fabricatiei piesei în scurt timp.

- Se pot folosi procedee tehnologice moderne, de mare productivitate, pentru obtinerea ei.

- Necesita un consum redus de material.

- Este posibila o organizare optima a fabricatiei, controlului si încercarii diferitelor subansamble, piese sau a masinii în întregime etc.

Din analiza formei piesei, pozitiei reciproce a axelor si suprafetelor,a materialului de executie si tinand cont de prelucrabilitatea acestuia,de existenta elementelor reperului ce pot fi utilizate ca baze de referinta si de faptul ca nu se caracterizeaza prin exigente ridicate in ceea ce priveste precizia de realizare a diferitelor suprafete sau rugozitati a acestora se constata ca piesa are o tehnologicitate redusa.

Conditiile tehnice specificate de desenul de executie apartinând proiectului prezent, sunt:

a) Reprezentarea cotelor (de gabarit):

Conform reprezentarii, suprafetele sunt cilindrice si ovale.

Deoarece toate cotele necesare reprezentarii si prelucrarii nu pot fi reprezentate intr-o singura vedere, este necesara o a doua reprezentare.

b) Reprezentarea rugozitatilor se face conform noilor standarde astfel Ra 25; Semnul

rugozitatilor inscrise pe desen () indica prelucrarea obligatorie a suprafetelor pentru obtinerea rugozitatilor;

c) Tolerantele apartin: SREN 22768-1,2, fiind relevate tolerantele pentru suprafetele functionale:

+0,3

- Ø 42 0  ajustaje cu joc; Ø 27 ± 0,8  ajustaje cu joc

Clasa de precizie in care se incadreaza piesa analizata este 7, corespunzatoare pieselor care formeaza ajustaje;

d) Abaterea de la concentricitate a suprafetei cu cota F = 42 fata de suprafata de rotatie C;

e) Semifabricatul brut este obtinut prin matritare, materialul folosit este OL37-material semidur sau prin turnare,in acest caz materialul folosit fiind fonta cenusie FC 200 sau OL37.

Astfel sunt îndeplinite toate conditiile necesare realizarii proiectului de fabricatie pornind de la desenul de executie.

Desenul de ansamblu al piesei pe care o avem de realizat contine toate vederile si sectiunile necesare pentru descrierea cat mai amanuntita a pozitiei relative a tuturor suprafetelor.

Sunt trecute toate cotele de gabarit si cotele functionale.

Preview document

Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 1
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 2
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 3
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 4
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 5
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 6
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 7
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 8
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 9
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 10
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 11
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 12
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 13
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 14
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 15
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 16
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 17
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 18
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 19
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 20
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 21
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 22
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 23
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 24
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 25
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 26
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 27
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 28
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 29
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 30
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 31
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 32
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 33
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 34
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 35
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 36
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 37
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 38
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 39
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 40
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 41
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 42
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 43
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 44
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 45
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 46
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 47
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 48
Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 4 - Pagina 49

Conținut arhivă zip

  • Tehnologii si Sisteme de Prelucrare 4.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectarea unui proces tehnologic pentru produsul cep cu flanșă

OL50 face parte din norma STAS 500/ 1,2-80 Compoxiţie chimică: C= maxim 0,3 Mn = maxim 0,85 Si = maxim 0,4 Recomandări de utilizare: elemente...

Analiză și proiectare asistată în ingineria industrială

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Proiectarea asistata de calculator (CAD Computer Aided Design) este in present din ce in ce mai utilizata in domenii...

Scule și Dispozitive

Sa se proiecteze o brosa cilindrica D=40,3 H7x22mm.Materialul piesei este OL60. Bibliografie : 1.Secara Gh.,Proiectarea sculelor aschietoare...

Lucrare licență - inginerie economică industrială

PARTEA I.PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICAŢIE 1. Analiza funcțional - constructivă a piesei 1.1 Codificarea și clasificarea suprafețelor piesei...

Sudare prin Frecare

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 1.1. OBIECTUL PROIECTULUI. PRINCIPALELE PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE. Obiectul proiectului de diplomă îl constituie...

Proiectarea Logistică a unui Atelier de Prelucrări Mecanice

IMPERATIV MAJOR AL UNEI INDUSTRII MODERNE 1.1. CONCEPTUL GENERAL DE ORGANIZARE; ŞTIINŢA ORGANIZĂRII; ORGANIZAREA EMPIRICA SI ORGANIZAREA...

Cercetări privind așchierea

2. Rezumatul lucrării 2.1 Rezumat în limba română În această lucrare se compară două tehnologii (rectificarea de finisare clasică cu strunjirea...

Execuție flanșă în AutoCAD

În general, pentru reprezentarea flanselor, în desenul de executie se folosesc doua proiectii: o sectiune longitudinala, în care apare grosimea...

Te-ar putea interesa și

Modelarea unui Sistem de Fabricație Utilizând Rețele PETRI Temporizate

1. SISTEME DE FABRICAŢIE Conceptul de sistem apare în formă embrionară în filosofia antică greacă. Afirmând că „întregul este mai mult decât suma...

Prelucrări prin Deformare

CAPITOLUL 1: Studiu bibliografic 1.1 Introducere Dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei şi tehnicii determină tendinţe noi în prelucrarea metalelor...

Flexibilitatea Sistemelor de Fabricație

1. Generalitati. În practica industriala de pâna acum, automatizarea se realiza mai ales în cadrul unor sisteme rigide de tipul liniilor de...

Automatizarea fluxului tehnologic într-o fabrică de lapte

Capitolul 1. Introducere 1.1 Consideratii generale In ultimele decenii a aparut o crestere a complexitatii proceselor industriale si in acelasi...

Automatizări Industriale în Mecatronică

Definirea sistemului flexibil de prelucrare Sistemul flexibil de prelucrare SFP poate fi definit ca un ansamblu integrat de maşini-unelte...

Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 2

CAP.I Analiza desenului de executie si a tehnologicitatii piesei. 1.1 Analiza desenului se executie Desenul de executie al piesei trebuie sa...

Tehnologii și Sisteme de Prelucrare 3

1. ANALIZA DESENULUI DE EXECUTIE SI A TEHNOLOGITATII PIESEI Desenul de executie este un desen definitiv, intocmit la scara si care serveste la...

Tehnologii și Sisteme de Prelucrare

ETAPA 1. 1. Analiza desenului de execuţie şi a tehnologicităţii piesei. Piesa reprezentată în desenul de execuţie este: "CAPAC". 1.1....

Ai nevoie de altceva?