Troliu

Transportul cu cablu poate fi facut atât cu garnituri, cât si vagonete izolate. Instalatiile cu transport cu cablu se împart în 2 categorii:

- cu cablu sau cu doua cabluri de cap

- cu cablu fara sfârsit.

La instalatii de prima categorie se folosesc trolii cu tobe. Cablu se fixeaza, cu un capat de toba , iar de celalalt capat a lui se agata vagonetele carora cablu le transmite forta de tractiune la înfasurarea pe toba. Instalatiile de acest tip se caracterizeaza printr-o miscare ciclica alternativa de dus si întors a garnituri de vagonete.

La instalatii de categoria a doua se folosesc trolii cu roti motoare de frictiune, care transmit prin frecare forta de tractiune unui cablu închis. La instalatii de acest tip sunt caracteristice miscarea neîntrerupta a cablului într-o singura directie si prinderea vagonetelor de ambele ramuri ale cablului, pe rând câte un vagonet.

Transportul cu cabluri se foloseste uneori în subteran, pe galerii de colectare si intermediare orizontale, cum si pentru transportul materialelor auxiliare si al utilajului în sectoare amenajate cu transportoare. Are o mare raspândire pe lucrarile înclinate, pe plane înclinate de extractie si automotoare.

Cablu de transport. Se întrebuinteaza de obicei cabluri de sârma rotunde, cu înfasurare dubla si inima de otel (STAS 7526-91).

Dintre cele doua sisteme de înfasurare într-un singur sens, cablare paralela si cablare în cruce, primul prezinta urmatoarele avantaje:

- suprafata mai neteda a cablului si, de acea, o uzura mai mica

- distribuirea presiuni între sârmele exterioare ale cablului si coroana tobei, rotii de transmisie sau a rolei la înfasurare pe ele - pe un numar mai mare de sârma.

Pentru o elasticitate cât se poate de mare a cablului, care sa-i dea posibilitatea de a se înfasura pe roti de transmisie si tobe cu raza relativa mica, cablul trebuie sa aiba sârmele subtire.

Regulamentul tehnic de exploatare prevede necesitatea înlocuirii cablului: în cazul uzurii sârmelor stratului exterior cu mai mult decât jumatate din diametrul lor, în cazul uzurii subtierii cablului cu 10% fata de diametrul initial( când se transporta oamenii); în cazul ruperii sârmelor în numar mai mare decât 10% la un pas de înfasurare, la cabluri cu capat, si de mai mult de cât 25% la cabluri fara sfârsit.

Un mijloc de eficace pentru prelungirea duratei de serviciu a cablului este ungerea lui. La confectionarea cablului, inima de cânepa a acestuia se îmbiba cu material de uns si apoi cablu trebuie uns periodic în cursul exploatarii lui.

Ungerea cablului nu numai ca îl fereste de coroziunea rapida, dar reduce si frecarea toroanelor între ele si, ca urmare, se reduce uzura sârmelor, si încetineste distrugerea inimii si se mareste rezistenta lui la oboseala.

Unsoarea trebuie sa aiba o consistenta prevazuta pentru ca sa poata patrunde usor înauntrul cablului si tot odata sa fie retinuta între sârme si sa nu se prea repede.

Cap 2. ALEGERA CABLULUI

Se alege cablul functie de forta de tractiune maxima admisibila:

; unde: F - forta teoretica de rupere a cablului;

k - coeficient de siguranta;

S - sarcina statica maxima.

k - se alege 5,5 pentru regim mijlociu de exploatare

În functie de F din STAS 1353-66 se alege un cablu cu diametrul de 9mm.

Cablu ales va fii: 9,0 - 6x7 - 120/B - S/Z - STAS 1353-66