Utilaje și Tehnologii de Deformare

Să se proiecteze ştanţa sau matriţa necesară execuţiei piesei din figura 1, producţia anuală fiind ,unde i=6, iar numărul de schimburi 1.

fig.1

Material: OL 42

Producţie anuală: 52000 buc

Grosime: 2 [mm]

Conţinutul proiectului

A. Memoriu tehnico-economic.

B. Partea grafică

A. 1. Analiza piesei.

2. Stabilirea formei şi a dimensiunilor semifabricatului.

3. Stabilirea schemei de lucru, analiza croielii.

4. Calculul forţelor de lucru şi a coordonatelor.

5. Alegerea utilajului.

6. Proiectarea constructivă a ştanţei.

7. Calculul dimensiunilor nominale şi stabilirea toleranţelor părţilor active.

8. Normarea tehnică pe ştanţa sau piesa prelucrată.

9. Calculul preţului de cost.

B. 1. Desenul de execuţie al piesei la scară 1:1.

2. Desenul de ansamblu al ştanţei la scară 1:1.

3. Desenul de execuţie al elementelor active.

A. 1. Analiza piesei.

- citirea şi verificarea desenului.

Analizând schiţa piesei am constatat că această piesă poate să se realizeze având toate cotele necesare.

- tehnologicitatea piesei.

Operaţiile de deformare la rece prin care se poate realiza piesa sunt:

- perforare;

- decupare;

- retezare;

- materialul piesei

Materialul piesei este OL 42 cu următoarele caracteristici(conform STAS ?……………….):

- principalele domenii de utilizare: organe de maşini supuse la solicitări moderate : biele , manivele, axe şi arbori, roţi dinţate, piese canelate, forme metalice solicitate uşor.

- condiţii tehnice de calitate: clasa de calitate 1, compoziţia chimică C-0.31 ; Mn- 0.85 ; P-0.065 ; S-0.065 .

- caracteristici mecanice şi tehnice: limita de curgere RC= 260 [N/mm2]; rezistenţa la tracţiune Rm=450 [N]; culoarea de marcare negru; alungirea la rupere L0=5.65 .??

2. Stabilirea formei şi dimensiunile semifabricatului

Condiţii privind forma pieselor decupate, perforate şi retezate.

-Distanţa minimă dintre orificiile perforate sau dintre marginea piesei şi orificiu se determină funcţie de forma orificiului, conturul exterior şi grosimea piesei ca în figura 2.

a>g a>0,7g a>0,8g

a>(1,52)g a>0,8g a>0,9g

Fig.2

Distanţele minime intre muchiile active ale orificiilor plăcilor de tăiere.

Tab.1

g (mm) 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 2,2 2,4 2,6

a (mm) 1,4 1,8 2,3 2,7 3,2 3,6 4,0 4,4 4,9 5,2 5,5 6,0

g (mm) 2,8 3,0 3,2 3,4 3,6 3,8 4,0 4,2 4,4 4,6 4,8 5,0

a (mm) 6,4 6,7 7,1 7,4 7,7 8,1 8,5 8,8 9,1 9,4 9,7 10,0

Valorile indicate ţin cont de posibilitatea realizării în piesa respectivă a orificiilor din punct de vedere calitativ şi al preciziei.

- Distanţa minimă dintre orificii şi dintre marginea plăcii active şi a orificiului, ţinând cont de rezistenţa plăcii active, se indică în tabelul 1.

Având g=2 (mm), alegem din tabelul 1 a=4,9 (mm).

Deoarece conturul piesei este circular (fig.2) trebuie îndeplinită condiţia:

a> ; ;

- Din condiţii de durabilitate a ştanţei în cazul unor contururi ungiulare ale piesei trebuie să se asigure valori minime ale razelor de racordare conform figurii 3 şi tabelului 2.