Aspecte etice în clinica oncologică

Relatiile medic-pacient si etica medicala

Pentru practicarea competenta a terapiei oncologice sunt necesare in afara cunoasterii specializate, stiintifice in domeniu si a standardelor actuale de etica medicala. Etica medicala nu se substituie insusirilor traditionale necesare ca integritate, competenta, onestitate si respect fata de pacienti si colegi. Etica clinica favorizeaza relatiile medic-pacient in interiorul structurilor administrativo-economice si chiar politice existente pentru a atinge obiectivul decizional corect. Trebuie sa recunoastem ca etica si moralitatea, spre deosebire de lege, nu pot fi impuse dar, in prezent, exista tendinta de legalizare a principiilor etice.

Exista doua concepte de etica morala si drept, cel anglosaxon si cel latin, fiecare fondate pe sisteme de valori opuse. Sistemul anglo-saxon graviteaza in jurul libertatii individuale de a decide inclusiv moartea, in timp ce al doilea pune pe primul plan salvarea vietii. Practicianul are libertatea de a-si urma etica personala. Omul este subiect de drept prin insasi nasterea sa. Indivizibilitatea persoanei (ca spirit/corp) are ca principiu de drept inviolabilitatea acesteia.

Principalele drepturi ale pacientilor stabilite de catre O.M.S. regasite si in Legea Drepturilor Pacientilor, Nr. 46/2003 sunt:

1. Orice persoana are dreptul de a fi respectata ca fiinta umana.

2. Orice persoana are dreptul la autodeterminare.

3. Oricine are dreptul la integritate fizica si mentala si la securitatea persoanei sale.

4. Oricine are dreptul de a pretinde respectarea intimitatii sale.

5. Oricine are dreptul la respectarea valorilor sale morale si culturale precum si a convingerilor sale filozofice.

6. Oricine are dreptul la o protectie corespunzatoare a sanatatii asigurata prin masuri preventive si curative care urmaresc atingerea nivelului personal optim de sanatate.

Aplicarea setului de drepturi ale pacientilor implica asigurarea acestora fara discriminare; drepturile trebuiesc respectate in mod egal. Daca pacientul nu poate dispune de drepturile sale, acestea vor fi exercitate de reprezentantul sau legal.

Relatia dintre lege si etica trebuie sa fie clara si necontroversata. Ea apare din traditia iudeo-crestina privind drepturile, datoriile, responsabilitatile si obligatiile traduse in conceptele de justitie, echitate si dreptate. Dar orice datorie legala "se bazeza pe o obligatie morala si nu orice obligatie morala implica o datorie legala". Atat legea cat si etica sunt normative ce reflecta opinia publica si moravurile curente. Unele cerinte etice sunt prea vagi pentru a fi translate in lege sau nu exista inca un consensus legal. Uneori legea nu este un substitut pentru consensul moral, interventia legala ducand inevitabil la "legalism". Rolul comitetului de etica incepe acolo unde se sfarseste legea.

Etica medicala respecta 4 principii de baza:

1. respectul pentru autonomia pacientului;

2. grija de a nu face nici un rau;

3. caritatea si grija de a face bine;

4. dreptatea si respectul pentru demnitatea umana;

S-au observat doua modificari esentiale in domeniul etic [3] si anume:

- Relatiile medic-pacient au evoluat de la aspectul paternalist in care medicul face alegerea deciziei spre "binele" pacientului, catre o negociere intre doi parteneri egali; in final pacientul informat va decide, in mod autonom, conduita terapeutica. Problema ingrijirilor paliative si terminale aduce in prim-plan necesitatea informarii si comunicarii efective a prognosticului si a scopurilor terapiei.

- A doua schimbare majora survenita se refera la analiza economica privind costurile si beneficiile intrucat economic si politic se limiteaza libertatea decizionala atat a medicului cat si a pacientului, existand o contradictie potentiala cu drepturile pacientului, in esenta, intre preferinte, valori si scopuri ale medicului si pacientului si costurile si resursele limitate.

Progresele stiintifice si tehnologice au pus noi probleme etice conflictuale:

- Balanta intre binele individului si binele comun al societatii.

- La care subgrupe de pacienti ar trebui utilizate terapii cu costuri si toxicitati inalte care ar putea prelungi viata.

- Exigenta pacientilor care reclama accesul la medicina moleculara pune probleme atat de costuri cat si de confidentialitate, consimtamant informat, tratament (ex. testare BRCA).

- Cand trebuiesc oprite eforturile de prelungire a vietii.

Principalele probleme care genereaza conflicte etice sunt:

- scopul actului medical poate fi discutabil in unele situatii;

- nu este intotdeauna posibil sa fii si eficient si binevolent;

- nu exista suficienta "asigurare medicala", chiar in tarile dezvoltate;

- eficienta tehnicii depinde si de scopul pe care si-l propune medicul.

- serviciile medicale nu sunt echitabil distribuite, unii medici care practica medicina privata pot perpetua injustitia sociala;