Diagnosticul și Tratamentul unor Afecțiuni ce pot Pune în Pericol Imediat Viața Bolnavului

INTRODUCERE

Lucrarea îşi propune să prezinte date recente despre diagnosticul şi tratamentul unor afecţiuni ce pot pune în pericol imediat viaţa bolnavului.

Viaţa contemporană este în contact permanent cu o mare varietate de noxe de etiologii diferite (biologice,chimice,fizice etc.) potential generatoare de stări critice din punct de vedere al patologiei medicale.Diversitatea acestor afecţiuni ,informaţiile în domeniul tratamentului care izvorăsc exponenţial atât în domeniile clasice de cercetare clinică ,cât şi în sectoarele interdisciplinare au condus la sinteza unor noţiuni concrete de ultimă informaţie în diagnosticul şi tratamentul bolnavului critic.

Datele au fost selectate din literatura clinica a ultimilor ani ,dar şi din experienţa proprie acumulata prin confruntarea în decursul anilor cu o patologie variata în Serviciul de Primire Urgenţe.

În evaluarea stării clinice a pacienţilor în stare critică, determinarea gazelor sanguine are un rol cheie. Evaluarea parametrilor daţi de măsurarea gazelor sanguine se face pe subgrupe care dau informaţii despre metabolism şi echilibrul acido –bazic. Deoarece fiecare subgrup este dat de câţiva parametri, valorile acestor parametrii trebuie interpretate în intercorelaţie. Datele obţinute numai din determinarea gazelor sanguine nu sunt însă suficiente pentru evaluarea corectă a stării pacientului deoarece este necesară şi o evaluare generală a celorlalte organe şi ţesuturi din organismul lui.

Astfel , datele din primul capitol contribuie la întelegerea echilibrului acido-bazic în organismul uman -echilibrul între compuşii organismului (organe,relaţia dintre ele), procesele biochimice fundamentale prin care se generează acizi si baze in organismul uman,sistemele tampon ,caracteristicile şi implicaţiile lor in organism,mecanismele acestor sisteme,proprietăţile lor –şi ajuta la înţelegerea proceselor chimice care au loc.

În capitolul doi sunt descrişi câţiva parametri care ajuta la inţelegerea şi interpretarea unor date care pot fi esenţiale pentru tratamentul şi supravieţuirea bolnavului aflat într-o stare critică şi care nu poate oferi singur date despre boala lui sau trecutul bolilor lui.

Am ales această temă pentru a arata cât de importantă este cercetarea în indiferent care domeniu al medicinei,sau al chimiei şi cât poate ajuta o descoperire în salvarea vieţii unui om sau de a cunoaşte cum funcţionează organismul uman prin prisma chimiei.

1. CONSIDERAŢII TEORETICE

1.1 Echilibre acido-bazice în organismul uman -echilibrul între compuşii organismului uman

Organismul uman conţine numeroase lichide biologice: sânge, urină, secreţii digestive, lichid pleural, lichid cefalorahidian, lichid sinovial, sudoare, lichid amniotic, etc.

Lichidele biologice au o compoziţie complexă, pH-ul fiind acid sau bazic, funcţie de predominanţa ionilor acizi sau bazici. Astfel: sângele, lichidul organic ce reprezintă aproximativ 7-8% din greutatea totală a corpului, conţine o parte lichidă (plasma) şi elemente figurate în suspensie(eritrocite, leucocite, trombocite). Plasma sanguină conţine în proporţie de 78-81%apă în care se găsesc substanţe organice azotate(aminoacizi, albumina, globulina, uree, creatinină), glucide(glucoza), lipide(colesterol, acizi graşi), elemente minerale(Cl-, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, I1-, Fe2+, carbonaţi, etc.), enzime(fosfataze acide sau alcaline) hormoni, diverşi produşi ai metabolismului.

Atunci când aceste substanţe se găsesc în limite normale, pH-ul sanguin este uşor alcalin(7.38-7.42 în sângele arterial, respectiv 7.36-7.45 în sângele venos), realizându-se homeostazia organismului uman.

Importanţa fiziologică a sângelui: -transportă oxigenul la ţesuturi în vederea realizării metabolismului celular;

• transportă substanţele nutritive la nivelul celulelor;

• transportă reziduurile metabolice la nivelul organelor excretoare(rinichi, plamâni);

• menţine un echilibru hormonal;

• menţine constantă temperatura corporală

• apărare imunitară

Echilibrul acido-bazic sanguin este asigurat prin intermediul unui sistem tampon plasmatic, reprezentat de bicarbonaţi-acid carbonic. Orice dezechilibru al sistemului tampon determină mecanisme fiziologice complexe pentru menţinerea parametrilor optimi funcţionali; depăşirea acestor parametrii are ca urmare istalarea unor stări patologice (vezi sistemele tampon ale organismului).

Tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizată prin creşterea ionilor de H+ fie ca urmare a producerii excesive de H+, sau a eliminării insuficiente de acizi, fie prin pierderea excesivă de baze, induce în organism o stare de acidoză.

Tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizată prin predominenţa alcalinităţii ca urmare fie a retenţiei de baze, consecutivă unui aport excesiv(producerii excesivă cu excreţie relativ insuficientă) fie a unei pierderi exagerate de acizi, induce o stare de alcaloză.