Îngrijirea bolnavilor cu pielonefrită

MOTIVATIE

Numai o viatÎ scurtÎ ne este acordatÎ pe planeta PÍMÂNT si fiecare trebuie sa-si punÎ întrebarea:

“Cum as putea sÎ investesc în puterile mele asa încât sÎ aduc cel mai mare folos?”

“Cum as putea face mai mult pentru sÎnÎtatea mea si pentru folosul semenilor mei?”

Pentru cÎ viata, numai atunci are valoare când este folositÎ pentru atingerea acestor scopuri.

CAPITOLUL I

I.1 NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI

FIZIOLOGIE ALE APARATULUI RENAL

Metabolismul celular produce CO2 si anumite substante finale provenite în special din catabolismul proteic, aportul oxigen poate si el realiza cantitÎti excesive de anumiti electroliti (apa, NaCl, diferite sÎruri minerale) care trebuie eliminati.

Plamânii elimina CO2 si alte substante volatile, iar substantele nevolatile inutilizabile sau în exces sunt eliminate împreuna cu o anumita cantitate de apa, în cea mai mare parte prin rinichi si accesorii prin sudoare si materii fecale. Prin eliminarea substantelor nevolatile rinichiul reprezinta principalul organ care mentine constant volumul, concentratia electroliticÎ si reactia chimica a lichidelor organismului.

Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietina controleaza eritropoieza, prin schimbarile ionice contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic.

APARATUL SECRETOR se compune din:

- rinichi, orgene de excretie,

- cai urinare:

- calice-mici

- calice-mari

- pelvis renal

- uretere

- vezica urinara

- uretra.

I.1.a RINICHI

Sunt organe pereche situate retroperitonal, de o parte si de alte a coloanei vertebrale lombare. Rinichiul are forma caracteristica, circa 300 grame, are doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini (laterala convexa si mediala concava).

In zona marginii concave se gasesc hilul si pediculul renal în care se vad vasele renale (artera si vena), uretrul si fibre nervoase vegetative.

Selectionând rinichiul în lungul liniei mediane, din partea convexa spre cea concava se observa:

- papilele si calicele renale: formatiuni membroase prin care se scurge urina;

- parenchimul renal, cu structura zonala: corticala si medulara.

Zona corticala este formata în principal din glomeruli, tubi uriniferi si vasele de sânge care le apartin. Zona medulara contine 6-18 piramide renale (Malpighi), formate din tubi colectori care dreneaza mai multi nefroni.

Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie si vârful spre sinusul renal, deschizându-se în papilele renale, acestea se deschid în calicele mici care conflueaza formând calicele mari (2-3) si apoi pelvisul renal (bazinet) continuat cu ureterul.

O piramida Malpighi cu substanta corticala din jurul sau formeaza un lob cortical.

NEFRONUL

Este unitatea morfofunctionala renala; îndeplineste toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii. Nefronul este alcatuit duntr-o capsula si un tub unifer lung.

Capsula Bowman, extremitatea pronimala, închisa dilaterala a nefronului, are forma unei cupe cu pereti dubli, marginind o cavitate ce continua lumenul tubului. In adâncitura capsulara se afla un ghem de 4-12 bucle capilare (glomerul), care rezulta prin diviziunea arteriolei aferente si care se reunesc la iesirea din capsula, în arteriola aferenta. Capsula împreuna cu glomerulul alcatuiesc capsulul renal Malpighi.

Segmentul pronimal al tubului urinifer este constituit dintr-o portiune contorta, tubul contort proximal (care se afla în cortica renala) si este format dintr-un strat de celule a caror membrana, spre lumen, prezinta o “margine în perii”, formata din microvili, care maresc mult suprafata membranei.

Segmentul intermediar (ansa Heule), subtire este format din doua brate (descendent si ascendent) unite între ele printr-o bucla, are epiteliul turtit, fara microviri. Nefronii care au glomerulii în zona corticala externa are ansa Heule scurta, în timp ce nefronii cu glomeruli în zona externa a corticolei (juntamedulari) are ansa lunga, care coboara profund în medulara.

Segmentul distal este format dintr-o portiune dreapta, ascendenta, care ajunge în corticala în vecinatatea glomerulului propiu, în imediat contact cu arteriala aferenta. La acest nivel epitelul tubular, la fel ca si celulele musculaturii netede a arteriolei aferente, prezintÎ modificari si formeaza aparatul juxtaglomerular care secretÎ reninÎ. Urmeaza o portiune contortÎ situata în întregime în corticala. Mai multi tubi distali se unesc si se deschid în tubul colector din structura piramidelor Malpighi.