Îngrijirea Bolnavului cu Insuficiență Cardiacă Globală

ARGUMENT

Setea de cunostinte a oamenilor în domeniul medical este nepotolita. Este

vorba despre o necesitate pe deplin justificata, a carei satisfacere trebuie cât mai

mult sprijinita, rezultând din dreptul la sanatate al fiecaruia.

De altfel, preocupari pentru a dobândi cât mai multe cunostinte medicale, pentru pastrarea sanatatii si prelungirea vietii, au aparut din cele mai vechi timpuri. Sfaturi si retete în acest sens se întâlnesc în vechea cultura egipteana, în cartile hipocratice ale Greciei antice, precum si în cartile medicilor arabi. Unele din acestea îsi pastreaza, nestirbita, valoarea si în zilele noastre.

Pe de alta parte, multe din sfaturile si retetele de alta data, lipsite de orice fundament stiintific, au cazut în uitare si au fost parasite. Între timp, medicina moderna a progresat enorm, omenirea îmbogatindu-se cu o cantitate considerabila de cunostinte despre sanatate si boala, cu noi descoperiri, remedii si perfectionari tehnice.

Am ales pentru a trata „Insuficienta cardiaca globala” , deoarece este o afectiune des întâlnita, care afecteaza sanatatea si implicit viata cotidiana a celor bolnavi.

Oferind cunostinte care servesc la pastrarea sanatatii, la recunoasterea timpurie a bolii si la tratarea în bune conditii a insuficientei cardiace, constituie un principal obiectiv.

PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL 1

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR

1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE

Inima este un organ situat în mediastin, orientat cu vârful în stânga, în jos si înainte si cu baza în sus, la dreapta si înapoi. Din punctele de vedere anatomic ,fiziologic si patologic se deosebesc o inima (cord) si o inima dreapta.

Inima stânga este alcatuita din atriul si ventriculul stâng, separate prin orificiul atrioventricular. Orificiul atrioventricular stâng sau mitral este prevazut cu doua valve care îl închid în timpul sistolei si îl lasa deschis în timpul diastolei.

Ventriculul stâng primeste în diastola sângele care vine din atriul stâng , iar în sistola îl evacueaza în artera aorta prin orificiul aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoida aortica) .

Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reumatismale ( stenoza mitrala si insuficienta aortica ).

Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept , separate prin orificiul atrioventricular drept.

Atriul drept primeste sânge din marea circulatie prin orificiile venei cave superioare si ale venei cave inferioare.

Orificiul atrioventricular drept sau orificiu tricuspid este prevazut cu trei valve, care închid orificiu în sistola si îl deschid în diastola.

Ventriculul drept primeste sânge din atriu drept în timpul diastolei si îl evacueaza în timpul sistolei în artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut ca si orificiu aortic cu trei valve de aspect semilunar.

Inima dreapta este motorul micii circulatii. Exista deci o mare circulatie sau circulatie sistemica si o mica circulatie sau circulatie pulmonara. Peretii atriilor si ventriculilor se contracta ritmic: mai întâi cele doua atrii , apoi cei doi ventriculi , sincron , expulzând aceeasi cantitate de sânge pe care o primesc. Atriul drept primeste sângele venos din întreg organismul prin venele care îl împing în atriul stâng , de unde, prin arterele pulmonare , ajunge în atriul stâng de unde trece în ventriculul si de aici prin artera aorta este distribuit în toate tesuturile si organele. Inima este alcatuita din trei tunici: endocardul , miocardul si pericardul.