Îngrijiri la pacienți cu colecistită

Motivatia

In ultimul deceniu Colecistita îşi face simţită prezenţa cu o incidenţă crescută: 7/1, în special in randul femeilor si reprezinta aproximativ 20 % din totalul interventiilor chirurgiale pentru patologie biliara. Datorita simptomatologiei complexe, a factorilor de risc si a factorilor favorizanti precum si a problemelor de diagnostic , tratament si de ingrijire pe care le pune am decis alegerea acestei teme .

Cunoasterea tot mai buna a mecanismelor de producere a dus la dezvoltarea unor metode moderne de tratament, cu termen scurt de vindecare si fara risc de recidiva.

„Cel care ştie a se dovedi omenos cu oamenii, arată în ce măsură iubeşte arta sa. În boli, să urmărim două fapte: să fim omenoşi sau să nu vătămăm.”

Hipocrate

PARTEA INTAI

CAPITOLUL I ANATOMIA VEZICULEI BILIARE

Vezicula biliara sau colecistul este un rezervor anexat cailor de excretie a bilei in care aceasta se acumuleaza in intervalurile dintre pranzuri. Ea se situeaza in fosa veziculei biliare de pe fata viscerala a ficatului. Directia veziculei biliare este aproximativ sagitala.

Vezicula biliara vine in contact cu peretele abdominal la nivelul cartilajului coastei a IX-a din partea dreapt; are o lungime de aproximativ 10 cm si o largime de 4 cm. Capacitatea ei este de 50-60 cmc. I se descriu trei portiuni: fundul, corpul si colul. Intre aceste portiuni nu sunt limite separatoare nete.

Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioara: este rotunjit, in "fund de sac". Fundul raspunde incizurii cistice de pe marginea inferioara a ficatului, pe care o depaseste in mod obisnuit punandu-se in contact cu peretele anterior al abdomenului. Fundul este invelit in peritoneu si are o mare mobilitate; uneori este ptozat, in ’’boneta frigiana". Fundul are musculatura neteda bine reprezentata.

Corpul veziculei biliare este partea ei aderenta la fata viscerala a ficatului. Corpul se ingusteaza treptat spre col; ultima sa parte este uneori mai dilatata, denumita infundibul sau bursa Hartmann. Corpul veziculei vine in raport cranial cu ficatul (fosa veziculei biliare), iar caudal cu colonul transvers si cu segmentul supramezocolic al portiunii descendente a duodenului (organe In care se pot angaja, prin eventuale fistule, calculii biliari). Fata superioara este slab aderenta de ficat, printr-un tesut conjunctiv strabatut de vene porte accesorii. Ea se poate dezlipi usor in cursul colecistectomiilor. Fata inferioara este acoperita de peritoneu si este legata uneori de colonul transvers printr-un ligament cistico- colic care este continuarea spre dreapta a omentului mic si serveste la gasirea orificiului epiplooic situat inapoia lui. Uneori, vezicula biliara este lnvelita pe toate fetele de peritoneu, care forrneaza o plica - mezocistul. Acesta o leaga de fata viscerala a ficatului, asigurandu-i un grad de mobilitate. Corpul veziculei este zona de stocare si are bine reprezentat in peretele sau tesutul elastic.

Colul vezical forrneaza extremitatea profunda si efilata a veziculei biliare. Este situat In stanga corpului veziculei, are a forma conica si este sinuos, descriind doua inflexiuni. La inceput face un unghi ascutit cu corpul, indreptandu-se in sus, anterior si spre stanqa: apoi coteste brusc si merge dinainte-inapoi spre a se continua fara o limita precisa cu ductul cistic. Suprafata exterioara a colului este denivelata. Cea mai proeminenta denivelare este numita bazinet (Broca), este situata pe partea dreapta a colului si este separate de corp printr-un sant bine marcat. Pe partea opusa, in stanga, se gaseste o depresiune unqhiulara in care se adaposteste ganglionul limfatic Mascagni, cu o certa importanta chirurqicala. Colul este liber, nu adera la ficat si este suspendat de el printr-o prelungire a omentului mic. Intre foitele acestei prelungiri trece artera cistica (raport chirurgical important). In sus sl la stanqa, colul vine In raport cu ramura dreapta a venei porte, iar in jos cu portiunea superioara a duodenului.

ductul cistic.

Canalul cistic are un calibru de 2-3mm si face un unghi ascutit cu canalul coledoc. In parte sa distala, canalul cistic este prevazut cu valvule dispuse elicoidal,care permit intrarea bilei in vezicula, dar ingreuneaza iesirea ei.

Canalul coledoc incepe de la locul de unire a canalului cistic cu jonctiunea hepato-coledociana si se varsa in duoden. Inainte de patrunderea sa in duoden, coledocul intra in portiunea inferioara in relatii intime cu pancreasul. In portiunea inferioara, coledocul prezinta o ingrosare a stratului muscular circular, realizand un sfincter propriu coledocian.

Inainte de a se varsa in duoden, canalul coledoc sufera o dilatatie usoara numita ampula Vater. Orificiul comun de varsare al coledocului si al canalului pancreatic este inconjurat de o formatie musculara cu fibre inelare si longitudinale, numit sfincterul Oddi.

Elaborarea bilei de catre ficat decurge fara intrerupere, trecerea bilei in duoden este retinuta insa de fazele digestive, In intervalul dintre mese, sfincterul Oddi este inchis si bila se acumuleaza in vezicula biliara. In colecist, bila este de 10 ori mai concentrata, prin reabsorbtia apei in perioadele interdigestive, musculatura veziculara este relaxata si prezinta doar contractii slabe care nu au ca efect evacuarea ei. La patrunderea continutului gastric in duoden, sub influenta unor reflexe nervoase si pe cale umorala, sfincterul Oddi se relaxeaza, contractiile colecistului devin puternice si continutul biliar se elimina prin canalul cistic si canalul coledoc in intestin. Cresterea cantitatii de bila secretata de ficat se numeste colereasa, iar substantele care produc coleresa se numesc coleretice.

Structura veziculei biliare

Este invelita partial de peritoneul care o mentine in pozitie. Sub peritoneu se afla o tunica musculara, iar in interior o tunica mucoasa, ce captuseste cavitatea vezicule Lipseste submucoasa.

Mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric, in grosimea caruia se gasesc glande mucoase.

Colul veziculei se continua cu un canal numit canalul cistic.

Mucoasa de la nivelul colului si a canalului cistic formeaza valvulele semilunare Neister. Intre col si canalul cistic se afla sfincterul vezicular.

Canalul cistic se uneste cu canalul hepatic si formeaza un canal mai gros, canalul coledoc,care impreuna cu canalul pancreatic Wirsung, se deschide in duoden prin ampula Vater.

Si la nivelul canalului coledoc se afla un sfincter, sfincterul canalului coledoc, iar ampula Vater prezinta un sfincter comun celor 2 conducte- sfincterul ampular Odd

Vezicula biliara face parte din caile extrahepatice si functioneaza ca un rezervor de depozit si concentrare a bilei in repausul digestiv.