Regimul Alimentar Pentru un Bolnav ce Suferă de Afecțiuni Cardiovasculare

Domeniu: Medicină

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 17 în total

Cuvinte : 4459

Mărime: 34.72KB (arhivat)

Publicat de: Norman Filip Nițu

Puncte necesare: 8

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Bolile cardiovasculare continuă, de o bună perioadă de timp, să se menţină pe locul întâi între cauzele de îmbolnăvire şi deces în lumea civilizată : 70% din populaţie este afectată de acestea. Specialiştii sunt de părere că 85% din bonavi s-ar fi putut sustrage îmbolnăvirii dacă şi-ar fi luat anumite măsuri de prevenire. Dar, se pare că există o serie de dificultăţi în lupta pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, care ar putea fi structurate în două componente importante: unele permanente- de comunicare, şi altele de conjunctură. Inamicii sănătăţii nu sunt neplăcuţi : friptura prăjită, mezelurile, alcoolul, fumatul,sedentarismul, de aceea interdicţia acestora este greu acceptată si respectată. Specialiştii, însă, susţin şi argumentează că prevenirea primară trebuie să inceapă din copilărie şi să continue ulterior în adolescenţă şi în viaţa adultă.
Totuşi traim în era cardiologiei preventive
Nu trebuie să uităm că bolile cardiovasculare sunt prima cauză de mortalitate în Europa şi reprezintă 41% din totalul deceselor. Prima cauză de îmbolnăvire şi mortalitate în ţările dezvoltate o constituie bolile cardiovasculare artero-sclerotice : dezvoltarea sclerozei vaselor, în pricipal al arterelor coronare responsabile de angina pectorală şi de infarctul miocardic şi indirect de insuficienşa cardiacă şi tulburări de ritm.Chiar hipertensiunea arterială poate fi legată de artero-scleroză. Se ştie că infarctul de miocard este principala cauză de deces prin boli cardiovasculare, afectând în principal inima stângă, mai ales la barbaţi ; 54% din ei avînd mai puţin de 65 de ani şi fiind mari fumători, boala putându-i răpi chiar inainte de 40 de ani. După menopauză, protecţia de care beneficiază femeile în faşa bolilor cardiovasculare se estompează, riscul lor devenind egal cu al bărbaţilor.
Bolile cardiovasculare şi tulburările metabolismului lipidic
Dislipidemiile grupează diversele anomalii ale grăsimilor din sânge, constituind unul din cei trei factori de risc ai bolii coronariene, alături de hipertensiune şi tabagism. Se ştie că colesterolul şo trigliceridele sunt în mare măsură responsabili de dezvoltarea arterosclerozei. Aceste tulburări pot fi însă depistate din copilărie sau adolescenţă intervenind cu un regim dietetic sau cu o medicaţie hipolipemiantă, pentru a întârzia sau a face să regreseze arteroscleroza. Boala cardiovasculară determinată de arteroscleroză este o boală multifactorială, cu mulşi factori de risc, care trebuie trataţi fiecare în parte. Riscul vascular este însă global şi nu cantonat la un anumit teritoriu. Astfel, un arteric, dacă nu moare "prin picioare" poate muri "prin inimă" (infarct miocardic) sau "prin creier", ca urmare a unui accident vascular cerebral.
Prevenirea bolilor cardiovasculare are în vedere în primul rând combaterea factorilor de risc.Există factori de risc care nu pot fi influenţabili : colesterolul, hipertensiunea, arterita, tabagismul sau controlabili – diabetul.
Există o prevenire primară?
Prin aceasta se înţelege împiedicarea apariţiei bolii cardiovasculare la persoane sănătoase. Prevenirea la persoanele cu factori de risc (sunt în pericol de a se îmbolnăvi, dar nu au încă boala declarată) se poate realiza prin, ţinerea sub control a factorilor de risc, increderea şi controlul medical periodic ca şi printr-o educaţie sanitară susţinută.
Pot fi prevenite bolile cardiovasculare prin alimentaţie?
Se cunoaşte rolul excesului de grăsimi, acizilor graşi saturaţi şi a colesterolului alimentar în producerea arterosclerozei. Se cunoaşte, totodată, rolul protector al acizilor graşi nesaturaţi, al vitaminelor antioxidante C, A, E, al seleniului şi la unor alimente ca: peştele,usturoiul, ceapa, untdelemnul de măsline, dovleacul, soia, germenii de porumb.
Eficienţa factorilor nutriţionali este evidentă în acţiunile de prevenire. Respectarea dietei creşte efectul terapeutic al diverselor medicamente, în cazul în care boala este diagnosticată, iar dieteticianul sau gastronomul poate face ca mâncarea să rămână şi în condiţii de regim o plăcere.
O dietă sănătoasă poate reduce riscul de apariţie al arterosclerozei şi implicit, a bolilor cardiace. Dacă procesul de stenozare (îngustare) a arterelor a început deja, o dietă corespunzătoare poate încetini acest proces. Modificările stilului de viaţă pot stopa sau inversa procesul de stenozare al arterelor.
Această dietă este importantă pentru cei cu factori de risc pentru boli cardiace, dar este esenţială pentru cei care au suferit un infarct miocardic sau la cei care s-a practicat o intervenţie pentru restabilirea fluxului sanguin în coronare, precum angioplastia sau bypass-ul. Prevenirea restenozării coronarelor după aceste intervenţii se poate face prin câteva modificări ale stilului de viaţă.