Rolul asistenței medicale în îngrijirea pacientului cu rujeolă

Rujeola este cunoscută încă din Antichitate, având de-a lungul vremurilor denumiri variate: pojar, cori, morbili sau lungul vremurilor denumiri variate: pojar, cori, morbili sau rozeola. Maladia a fost descrisă prima dată de medicul arab

Rhazes, în secolul al IX-lea, dar abia în secolul al XVII-lea Sydenham i-a creat o identitate clinică. Natura infecioasă a rujeolei a fost stabilită cu certitudine în 1846 când P.L. Panum a descris epidemia din insulele Faröe a şi a evidenţ contagiozitatea, iar Köplik a descris enantemul de pe mucoasa obrajilor.

Rujeola este o boala infecto-contagioasa, in general benigna, imunizanta, cauzata de un virus din familia Paramyxovirus (genul Morbillivirus), care afecteaza indeosebi copiii si se transmite direct.

Rujeola este o boala acuta infectioasa extrem de contagioasa, provocata de virusul rujeolic si este caracterizata prin febra, tuse, rinoree, conjunctivita, enantem pe mucoasele bucala sau labiala si o erupție cutanata maculopapulara.

Virusul rujeolic este prezent la omul bolnav, in secretiile nazofaringiene, traheobronsice, conjunctivale, in sange si in elementele eruptive cutanate. Incidenta rujeolei este mai mare in lunile de iarna si primavara si apare mai ales in copilarie.

Sursa de infectie cu rujeola este constituita numai de omul bolnav cu forma tipica sau atipica de boala. Transmiterea se face direct, prin contact cu persoana bolnava, prin picaturile de secretie nazofaringiana si traheobronsica pe care aceasta le elimina in jur in timp ce vorbeste, tusete sau stranuta, raspandirea indirecta prin persoane neinfectate sau prin obiecte fiind mult mai rar intalnita.

CAP 1. Afectiunea si fiziologia Pielii

1.1 – Anatomia Pielii

Pielea este formata din EPIDERM, DERM, HIPODERM.

Epidermul este alcatuit din cinci straturi de celule suprapuse, denumite din profunzime spre suprafata :bazal sau germinativ, spinos, granulos, lucidum si cornos.

Toate straturile provin din stratul germinativ, ale carui celule, pe masura ce se multiplica sunt impinse spre suprafata, schimbandu-si necontenit forma si structura.

Stratul extern cornos al epidermei este format din 20-30 de randuri de celule moarte. Aceste celule sunt asezate unele peste altele, asemenea unor tigle, de aceea pielea se intinde cu usurinta in timpul miscarii. In fiecare zi, mii de celule se desprind de pe piele, dar aceasta nu se uzeaza, fiindca celulele moarte sunt inlocuite in permanenta cu altele noi.

Dermul este constituit dintr-un tesut conjunctiv lax, format din trei componente principale: substanta fundamentala, fibrele conjunctive si celulele conjunctive.

Substanta fundamentala are o structura amorfa si este formata dintr-un amestec de mucopolizaharide, proteine, saruri minerale si apa.

Fibrele conjunctive sunt de trei feluri: colagene, elastice si reticulare, dispuse sub forma de retea.

Celulele conjunctive situate in substanta fundamentala si in ochiurile retelei conjunctive sunt celule fixe si celule mobile provenite din vasele sangvine

Tesutul conjunctiv are rol de legatura, sustinere, hranire, depozit, reglare si aparare impotriva infectiilor. In derm se mai gasesc vase sangvine, formatiuni nervoase, foliculi pilosebacei si glande sudoripare.

Tot in derm se gasesc si foliculii pilosi si glandele sebacee care se dechid in foliculi. Cele din urma produc o substanta densa, grasoasa -sebumul, care se infiltreaza in permanenta la suprafata pielii, ca substanta lubrifianta a parului si pielii. Fara acest unguent, pielea s-ar usca si s-ar descuama, nu ar rezista mult timp la solicitarile zilnice. La fiecare folicul pilos se ataseaza cate un muschi horipilator. Daca ne este frig sau ne speriem, acesti muschi se contracta, iar firele de par si pielea se ridica; se formeaza asa-numita piele de gaina.

Hipodermul este constituit din tesut gras(tesut adipos)sub forma de lobuli delimitati de septuri fibroase provenite din derm. Aceste fibre conecteaza derma de organele aflate dedesubt, de exemplu muschii. Acest depozit de grasime este si un strat izolant ce functioneaza ca un termoizolator. In caz de necesitate, organismul poate folosi acest depozit de grasime si ca sursa de energie. Daca cineva manaca prea mult, excesul de grasime se depune sub piele. Sub stratul adipos, se gasesc muschii, ganglionii limfatici, precum si principalii nervi si vase sangvine.